Cum scăpăm de criză?

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Opt răspunsuri, aceeaşi întrebare

Cum scăpăm de criză?

Economie 08 Octombrie 2011 / 00:00 466 accesări

Criza a făcut economisirea mult mai importantă decât în anii trecuţi, cererea internă trebuie stimulată, executarea silită este tot mai anevoioasă, întrucât băncile nu găsesc cumpărători pentru bunurile recuperate, iar cea mai puţin riscantă soluţie de stimulare a economiei este reducerea contribuţiilor sociale – iată cele mai importante concluzii ale România Financial Forum, eveniment desfăşurat pe parcursul ultimei săptămâni, la Bucureşti. Una dintre declaraţiile-surpriză făcute în cadrul forumului i-a aparţinut guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. El a spus că acordurile cu Fondul Monetar Internaţional au fost benefice, generând îmbunătăţirea fundamentelor economice, dar că nu au reuşit pe deplin din cauza faptului că nu am atras fonduri europene. Guvernatorul a precizat că nu ţine partea Guvernului, mai ales că aceleaşi fonduri europene ar fi putut preveni agravarea crizei şi chiar şi acordurile cu FMI. Economiştii prezenţi la eveniment s-au pus de acord cu faptul că o soluţie pentru economie este stimularea cererii interne, fapt care poate fi atins „prin promovarea anumitor politici monetare şi fiscale”. Totuşi, „înrăutăţirea prognozelor economice ar putea obliga Guvernul să-şi reconsidere poziţia şi să facă noi disponibilizări”, au mai comentat invitaţii. Nu în ultimul rând, bancherii ar trebui să treacă la un nou model de business, concentrat pe finanţarea companiilor. Iată, în continuare, şi alte concluzii ale România Financial Forum.

1. Reducerea contribuţiilor sociale reprezintă un risc, însă ar fi cea mai binevenită măsură pentru a stimula economia, întrucât segmentul muncii este supraîmpovărat.

2. Prognoza de creştere economică pentru 2012 va fi schimbată, în principal pentru că nu mai putem miza pe aceeaşi creştere a exporturilor.

3. România a contractat deja o mare parte din fondurile structurale pentru următorii patru ani. Astfel, problema nu este identificarea de noi proiecte, ci implementarea celor existente. „Percepţia legată de absorbţia fondurilor nu se va îmbunătăţi până când nu se vor vedea rezultatele”, au spus oficialii BNR.

4. Executarea silită a devenit greoaie, iar băncile ar trebui să caute soluţii pentru salvarea clienţilor. Mai exact, bancherii nu reuşesc să vândă bunurile recuperate de la clienţii rău-platnici, a spus preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea.

5. Schimbarea paradigmei financiare la nivel global va impune o atenţie sporită pentru economisire, „deoarece resursele vor scădea, iar statele cu deficit de capital vor fi influenţae în finanţarea bancară şi creşterea economică”, au spus economiştii de la ING Bank.

6. Pentru a face faţă noilor condiţii de piaţă, băncile ar putea fi nevoite să treacă de la modelul de business cu reţele extinse şi mulţi angajaţi la o activitate bazată pe finanţarea corporaţiilor. Scopul - contrabalansarea încetinirii creditării şi eficientizarea activităţii.

7. România trebuie să-şi limiteze prin Constituţie datoria publică, mai curând decât deficitul, şi trebuie să găsească un echilibru mai bun în politica fiscală.

8. Ar mai fi nevoie de reducerea cu cel puţin 30% a numărului bugetarilor, diminuarea putând fi făcută într-un interval de 2 - 4 ani.



12