Agenţia Europeană de Mediu a atras atenţia asupra vulnerabilităţii oraşelor la impactul schimbărilor climatice, care ar trebui să determine autorităţile locale să regîndească designul şi managementul urban. De exemplu, în 2008, Primăria din Barcelona a trebuit să comande cantităţi enorme de apă pentru a alimenta populaţia, iar în 2003, valul de căldură a ucis 14.800 de oameni în Franta, 18.000 în Italia şi 52.000 în întreaga Europă. Fenomenele meteorologice extreme au crescut în frecvenţă, iar emisiile de gaze cu efect de seră ale oraşelor trebuie să scadă drastic pentru ca temperatura globală să se stabilizeze. În plus, măsurile de adaptare la noile condiţii de climă trebuie puse în aplicare.

Multe oraşe de coastă se confruntă cu riscul de inundaţii, iar experţii Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice estimează că nivelul apei va creşte cu 18-59 de centimetri pînă în 2100. Secete şi valuri de căldură se preconizează mai ales în sudul Europei, iar cazul capitalei franceze Paris demonstrează că şi alte zone pot fi afectate. Caracteristicile fizice şi designul unui oraş pot agrava efectul de insulă de căldură, cauzat de diferenţa dintre densitatea urbană şi suprafaţa acoperită de vegetaţie. În cazul în care administraţiile locale nu acţionează repede, implicaţiile economice ale încălzirii globale vor fi majore, afectînd mai ales populaţia săracă. Prin urmare, designul oraşelor trebuie regîndit în totalitate. Agenţia Europeană de Mediu susţine că riscurile de sănătate pot scădea dacă infrastructura esenţială de energie şi transport, alături de sistemul de management al apei şi gestionarea deşeurilor sînt eficientizate. Chiar dacă barierele pentru inundaţii, de exemplu, sînt importante, acestea sînt doar o parte din soluţie. Noile proiecte urbane trebuie desfăşurate în afara zonelor de coastă, iar dacă nu este posibil, există designuri adaptate acestor regiuni, cum sînt casele plutitoare.

Ventilaţia pasivă sau foarte eficientă şi sisteme de răcire în spaţiile publice, alături de înmulţirea spaţiilor verzi sînt printre ideile sugerate de Agenţia Europeană de Mediu pentru un oraş adaptat noilor condiţii de climă. Proiectele aflate în curs de implementare la Londra şi Copenhaga sînt sugestive în acest sens. Strategia de adaptare la schimbările climatice a Londrei propune mărirea suprafeţelor verzi pentru a păstra o temperatură acceptabilă vara, managementul afluenţilor fluviului Tamisa pentru a reduce riscul de inundaţii, iar locuitorii capitalei britanice sînt încurajaţi să scadă cantitatea de apă folosită. Noutatea pe care o aduce Copenhaga sînt parcurile de mici dimensiuni, răspîndite în întreg oraşul, ce ajută la reglarea temperaturilor pe perioada verii şi absorb apa de ploaie. UE lucrează în prezent la un instrument online de management al datelor, prin care să distribuie informaţii despre impactul încălzirii globale, despre vulnerabilitatea oraşelor şi cele mai bune practici de adaptare.