Într-o perioadă plină de schimbări pe plan politic, sondajele din acest domeniu sunt sfinte. Însă cercetările de piață nu au un cuvânt hotărâtor prin prisma rezultatelor reale, ci prin influența pe care o exercită asupra opiniei publice obișnuite să acționeze în spirit de turmă („dacă lumea zice, înseamnă că așa e!”). Nu o spunem noi, ci analiștii și specialiștii în sociologie și politică, ce au identificat unele tehnici de manipulare prin intermediul sondajelor de opinie din care aflăm pe cine ar vota românii și în cine au încredere. Un material publicat pe www.stiripesurse.ro ne prezintă trei forme de manipulare în acest sens. Una dintre acestea merge pe principiul: „Cine plătește lăutarii alege muzica”. Adică, dacă un partid trece printr-o perioadă bună, atunci își publică singur sondajele. Dacă nu, adversarii au grijă să publice sondaje negative despre el. „Dacă în public apar suficiente sondaje ale unor case cât de cât cunoscute, putem începe să tragem concluzii credibile despre starea politicii. Dacă vin dintr-o singură sursă, atunci clientul alege când și ce să publice. Iar furnizorul de sondaj nu poate comenta mare lucru: în definitiv, informația aparține clientului”, spun cei de la stiripesurse.ro.

DIFERENȚELE MICI AU EFECT PSIHOLOGIC

O altă tehnică este prezentarea rezultatelor în funcție de categoria de persoane din care se extrag procente. Asta înseamnă că un sondaj poate spune că X% dintre românii intervievați votează un partid, dar procentul poate arăta, de fapt, câți români și-au exprimat o opinie sau au o probabilitate mare să meargă la vot. Sursa citată notează că diferențele nu sunt foarte mari, dar uneori pot avea efect psihologic. Dacă partidul care a comandat alege să publice datele pe baza celei mai avantajoase versiuni, ar putea avea nevoie să se coordoneze cu cel ce face sondajul. Ultima tehnică de manipulare prezentată de stiripesurse.ro este și cea mai evidentă: „Cine prezintă sondajul poate încerca să controleze știrea”. În funcție de rezultatele prezentate, putem să ne dăm seama care sunt interesele celui ce a comandat sondajul. Toate aceste modalități ne arată că rezultatele cercetărilor de piață nu prezintă întotdeauna realitatea. La urma urmei, cel mai recent exemplu îl avem la parlamentare, când multe cercetări arătau o ascensiune a PNL, care și-a luat o bătaie istorică de la PSD.