Casele românilor care poartă numele de Ioan, Ion, Ioana, Ionela şi alte derivate ale numelui Ioan s-au umplut, ieri, de rudele şi prietenii veniţi să le ureze „La mulţi ani!”, cu ocazia praznicului Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătorit de Biserica Ortodoxă în fiecare an, pe 7 ianuarie, la o zi după Bobotează. Dacă acum, sărbătorile mari reprezintă momente prielnice pentru ca familia să se reunească sau pentru a petrece alături de prieteni, în urmă cu peste 23 de ani, astfel de întruniri erau evitate sau realizate în taină. „Întrunirile mai ample în sânul unei familii, cu ocazia unei onomastici, dar nu numai, erau privite cu suspiciune de autorităţile comuniste de la acea vreme. Preoţii mai în vârstă mi-au povestit chiar că unele reuniuni de acest fel s-au soldat cu arestări ale participanţilor. Iar, dacă printre membrii familiei sau în cercul de prieteni era şi un fost deţinut politic, atunci adunările puteau avea consecinţe nefaste. Acesta este şi motivul pentru care foştii deţinuţi politici evitau să participe la întrunirile onomastice, pentru a nu-şi expune familia”, povesteşte preotul Enache Drăguş, slujitor la Parohia Sfinţii Îngeri din Constanţa, Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” (Capela Militară). El a adăugat că, în ciuda restricţiilor impuse de conducerea comunistă, Sfântul Ioan era sărbătorit mai mult decât oricare dintre sfinţi. „Pe 7 ianuarie, noi marcăm activitatea Sfântului, care a culminat cu botezul Mântuitorului Hristos. Tocmai de aceea, sărbătoarea este la o zi după Bobotează. Misiunea Sfântului Ioan a fost de-a pregăti poporul lui Israel pentru a-l primi pe Mântuitor. Fiecăruia din cei care i se adresau îi dădea sfaturi despre cum să se pregătească pentru venirea Fiului Domnului. De exemplu, celui care avea două haine, îi spunea să-i dea una celui ce nu are. La fel, cel ce avea bucate era îndemnat să-i ajute pe cei care nu aveau ce mânca”, a mai spus părintele Drăguş.