Pe hârtie, România este una dintre cele mai bine organizate țări din Uniunea Europeană. Avem comitete peste comitete și un aparat birocratic uriaş. Cât despre proiecte și planuri, nici nu mai încape discuție. Problema la noi este atunci când trebuie să ne apucăm de treabă. Dintr-odată, ne împotmolim și iar ne împotmolim până când planul expiră. Apoi, ne apucăm iar de făcut strategii. Problema nu e că se realizează aceste planuri, ci faptul că, pentru întocmirea lor, se cheltuie în van zeci și sute de milioane de lei. În această linie pare că se înscrie și strategia guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, care ne bombardează cu tot felul de strategii și planuri frumos ambalate. Mai deunăzi, Executivul a aprobat Master Planul General de Transport al României, care presupune, ATENȚIE!, construirea a peste 6.800 de kilometri de drum, însemnând 11 autostrăzi și 19 drumuri expres, plus alte zeci de modernizări de drumuri actuale și variante de ocolire. După cum spuneam mai sus, pe hârtie sună al naibii de frumos, însă pe noi practica ne omoară. Să sperăm că, de această dată, guvernele ce vor veni vor pune în practică acest Master Plan și nu vom mai repeta greșelile din trecut, așa cum s-a întâmplat în cazul autostrăzii Orăștie - Sibiu, care a fost închisă (după ce pe carosabil au apărut fisuri adânci) la scurt timp după ce a fost dată în folosință.

ORAȘE DE CARTON

Și pentru că tot suntem obișnuiți cu planuri, Guvernul a mai pregătit un mega-proiect. Vicepremierul și ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Vasile Dîncu, a anunțat că Executivul ar putea adopta în această săptămână Strategia națională de dezvoltare teritorială. „Cred că această strategie este un adevărat proiect de țară, care va direcționa și constitui un cadru foarte important pentru dezvoltarea orașelor în viitor, un cadru strategic important, ce ajută la prioritizarea investițiilor în următorii 25 de ani“, a declarat Dîncu. Vicepremierul a spus că la nivelul ministerului pe care îl conduce sunt derulate activități care să sprijine implementarea dezvoltării durabile în orașele din România. Totodată, el a vorbit despre suma de 1,2 miliarde de euro disponibilă în acest moment pentru dezvoltarea urbană a centrelor de județ. „Dar, dacă calculăm pentru întreg polul în exercițiul 2014 - 2020, putem să observăm că avem 4,8 miliarde de euro și asta este o sumă mult mai mare față de exercițiul financiar trecut. Asta înseamnă că orașele au un rol din ce în ce mai important“, a afirmat Dîncu. Potrivit acestuia, „orașele cresc“, dar „nu se dezvoltă“. „Avem o lipsă de creativitate în dezvoltarea zonelor urbane. Cred că există și o angoasă pe care o simțim cei care locuim în orașe. Viitorul poate fi tot mai greu de prevăzut în această perioadă“, a explicat vicepremierul. În accepțiunea lui Dâncu, există și o serie de slăbiciuni ale politicilor urbane din România. „În primul rând, cele mai multe orașe din România nu au specialiști în dezvoltare, nu au servicii de planificare. După 1989 ne-am închipuit că totul se poate dezvolta natural, că vom avea o creștere naturală. Or, lipsa planificării este cel mai important lucru. Marile orașe nu au oameni, încearcă acum reședințele de județ să-și caute urbaniști“, a precizat Dîncu.