Comisia specială pentru legile justiţiei, condusă de Florin Iordache, a votat miercuri, 29 noiembrie, noua formă a articolului 96 din legea 303/3004, articol care stabileşte forma răspunderii magistraţilor.

După dezbateri de peste cinci ore, s-a stabilit că de la alineatul 7 la alineatul 13 se va adopta forma sugerată de Asociaţia Magistraţilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România. Anterior, la primele 6 alineate, s-a mers pe variantele propuse de PSD.

Cum arată articolul adoptat de comisie:

ART. 96

(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

(3) Abrogat.

(4) Abrogat.

(5) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare.

(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază persoana îndreptăţită.

(7) Plata de către stat a sumelor datorate cu titlul de despăgubire se efectuează în termen de maxim 1 an de la dată comunicării hotărârii judecătorești definitive.

(8) După ce prejudiciul a fost acoperit integral de către stat, acestuia îi revine dreptul de a se îndrepta cu acțiune în regres prin Ministerul Finanţelor Publice, împotriva judecătorului sau procurorului care cu rea credință sau neglijență a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.

(9) Termenul de prescripție a acțiunii în regres a statului împotriva judecătorului sau procurorului pentru erorile judiciare este cel din dreptul comun și începe să curgă de la dată achitării integrale a prejudiciului de către stat.

(10) Competenţa de soluționare a acțiunii în regres revine, în prima instanța, Curții de Apel București - secția civilă. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acțiunea în regres își exercită atribuțiile la curtea de apel competență sau la parchetul de pe lângă această, acțiunea în regres va fi soluționată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.

(11) Pentru exercitarea acțiunii în regres este necesară stabilirea existenței relei-credințe sau a gravei neglijente a judecătorului sau procurorului prin hotărâre penală definitivă sau în condițiile prevăzute de art. 44-51 din Legea 317/2004 privind CSM, referitoare la verificări prealabile, cercetarea disciplinară, acțiunea disciplinară și soluționarea acesteia prin hotărâre definitivă.

(12) Impotriva hotărârii pronunțate potrivit alin. 8, cu privire la acțiunea în regres, se poate exercită calea de atac a recursului la secția corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Motivele de recurs nu sunt limitate la cele de casare prevăzute de art. 488 Cod proc civilă, instanța putând să examineze cauza de sub toate aspectele.

(13) In termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezenței legi, statul va stabili termenele, condițiile și modalitaile prin care judecătorii și procurorii se asigura obligatoriu pentru malpraxis. Prevederile privind răspunderea patrimonială a judecătorilor și procurorilor se aplică începând cu dată intrării în vigoare a reglementării privind sistemul de asigurări de malpraxis.