După 43 de ani, 9 luni şi 20 de zile de muncă în cadrul Centrului Regional de Meteorologie Constanţa, directorul Vasile Torică, cel care a ocupat această funcţie în ultimii trei ani, s-a pensionat începând cu 1 noiembrie. Într-un interviu acordat în exclusivitate cotidianului „Telegraf”, Torică a dezvăluit planurile de viitor ca „tânăr” pensionar, dar a explicat şi cum se elaborează prognozele meteorologice şi cât de exacte sunt acestea. În plus, am aflat de la directorul Centrului Regional de Meteorologie Constanţa cum va fi această iarnă.

Reporter (R): Cum aţi ajuns în domeniul meteorologiei?

Vasile Torică (V.T.): Am ajuns din întâmplare să lucrez în domeniul meteorologiei. În 1965 am participat la concursul de admitere al Facultăţii de Fizică din Iaşi, însă nu am reuşit. De teamă să nu fiu luat în armată, m-am înscris la cursurile altei facultăţi. Aşa am ajuns să susţin examenul pentru Facultatea de Meteorologie de la Arad.

R: Cum era aparatura când aţi început această meserie?

V.T.: Precară. Existau observaţii manuale. Pentru că nu aveam aparatură performantă, trebuia să fim foarte atenţi. Nu existau laboratoare de verificări. Pe parcurs, în anii ‘60 - ‘70, laboratoarele au început să fie dotate cu aparatură de fabricaţie rusească. După anii ‘80 - ‘90, am început să scoatem capul în lume şi să achiziţionăm aparatură italiană, germană şi americană. După ’90 a apărut şi radarul meteorologic, care ne-a uşurat foarte mult munca. Astfel, am renunţat la colaborarea cu vecinii noştri din est şi ne-am apropiat de cei din vest.

R: Cum aţi caracteriza evoluţia meteorologiei?

V.T.: La început a fost mai mult staţionară, dar după anul 2000 pot spune că noutăţile erau atât de multe încât abia puteai ţine pasul cu ele. Tehnologia informatică pe calculator se schimba de la o zi la alta. În prezent, prognozele privind starea vremii se află într-un stadiu foarte avansat, bazat pe aparatură şi programe de ultimă generaţie.

R: Cum se elaborează prognozele meteo?

V.T.: Elaborarea unei prognoze nu este un lucru simplu. Însă, în câteva cuvinte, pot spune că pentru o prognoză sunt necesare toate datele culese de la staţiile meteo. Acestea sunt puse pe anumite hărţi unde sunt depistaţi centrii barici, iar în funcţie de direcţia de deplasare a acestora, se emite prognoza. În funcţie de modul de deplasare a frontului respectiv rezultă prognoza meteo. Obiectivul principal al acestor prognoze îl reprezintă furnizarea informaţiilor despre apariţia fenomenelor meteorologice periculoase, cum sunt descărcările electrice, intensificările de vânt, ploile abundente, grindina, ninsoarea abundentă, viscolul, temperaturile minime şi maxime.

R: Cât de exacte sunt prognozele meteo?

V.T.: Cele mai exacte sunt prognozele pe trei zile, care au un grad de realizare de 85 - 91%. Prognozele pe o săptămână au un grad de îndeplinire între 65 şi 80 - 90%. Prognozele sezoniere pe trei luni şi şase luni se fac din mediile multianuale.

R: Care sunt caracteristicile vremii în Dobrogea?

V.T.: Vremurile şi vremea sunt schimbătoare în Dobrogea. Marea Neagră este un moderator de climă. Pentru zona noastră este specific vântul, iar acesta, antrenat de Marea Neagră, ne influenţează. Verile sunt toride, călduroase, secetoase, cu cer senin, iar iernile sunt aspre, cu vânturi puternice, şi precipitaţii reduse.

R: Care sunt minimele şi maximele înregistrate în Dobrogea ultimilor ani?

V.T.: La temperatura aerului am avut valori destul de ridicate. Maxima absolută la Constanţa a fost de 36,9 grade în 24 iulie 1982, la Hârşova, de 42,7 grade în 23 iulie 2007, iar la Adamclisi, de 41 grade în 5 iulie 2000. În ceea ce priveşte minimele, la Constanţa, pe 25 ianuarie 2010, s-au înregistrat -17,8 grade, la Medgidia, tot în aceeaşi zi, temperatura a fost de -19,5 grade, iar în Mangalia, pe 25 ianuarie 1942, valorile minime au fost de -25 de grade. Pe lângă aceste temperaturi coborâte, am avut şi cantităţi de precipitaţii care au influenţat foarte mult vremea. Cantităţi mari în 24 de ore, de 120,3 litri pe metrul pătrat, au fost consemnate la Cernavodă pe 9 iulie 2010, iar la Constanţa, în perioada 30 septembrie - 3 noiembrie, au fost 172 de litri pe metrul pătrat. În trei zile a plouat cât în cinci luni, dacă ar fi să comparăm cu media multianuală lunară, care este de 35 litri pe metrul pătrat.

R: Ce fenomene meteo deosebite au fost în Dobrogea în ultimii ani?

V.T.: Unul dintre fenomenele deosebite care s-au produs şi care apar din ce în ce mai frecvent sunt acele vârtejuri. Pe uscat sunt numite tornade, iar pe apă sunt denumite trombe. Una din aceste trombe, care s-a produs la contactul dintre masa de aer cald cu cea rece, a fost înregistrată pe 22 iulie 2002, la Gura Portiţei. Această trombă aspiră praf, broaşte etc., aşa că explicaţia bunicii, că plouă de la Dumnezeu cu broaşte, nu este chiar reală.

R: Cum va fi această iarnă? Se anunţă a fi una grea?

V.T.: Am tot auzit poveşti că iarna vine de la ruşi, americani şi că va fi una deosebit de rece. Nu este adevărat. Pentru Dobrogea, iarna este în limitele normale, adică temperaturile nu ne vor alarma. Nu trebuie să ne aşteptăm la o iarnă grea. Anormal este timpul acesta, pentru că ar fi trebuit să avem 6 - 8 grade, iar acum sunt înregistrate 18 - 20 de grade, cu 10 grade peste media multianuală.

R: La ce ne putem aştepta în următorii ani? Cum va fi evoluţia vremii?

V.T.: Schimbările climatice nu sunt bune şi de vină este stratul de ozon, care este din ce în ce mai rar din cauza industrializării şi a emisiei de dioxid de carbon. Toate acestea influenţează negativ clima, ducând la vânturi puternice şi alte fenomene extreme, care în ultimii 20 de ani s-au amplificat.

R: Care este cel mai important lucru în meteorologie? Ce v-a plăcut cel mai mult în această meserie?

V.T.: Mie mi-a plăcut totul în această meserie. Din punctul meu de vedere, cel mai important lucru este observaţia. În plus, dacă nu eşti iubitor de natură şi nu faci totul din plăcere, nu ai cum să reuşeşti, în special în această meserie.

R: Ce v-aţi propus să faceţi ca „tânăr” pensionar?

V.T.: Îmi doresc să fiu sănătos şi să continui să observ natura. Voi profita de timpul liber pe care îl am şi mă voi plimba mai mult cu soţia. În plus, voi merge la teatru şi operă, pentru că în ultimii ani nu am mai ajuns din cauza problemelor cotidiene. Plec liniştit la pensie pentru că ştiu că Centrul Meteorologic Regional Dobrogea a intrat pe mâini bune şi are oameni care ştiu ce înseamnă meteorologia.