CE ȘI CUM Efectele Brexitului asupra României vor fi limitate, pe termen scurt și mediu, însă, pe termen lung, vor fi consecințe în toată lumea, spune viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu - „Băncile centrale din întreaga lume și instituțiile internaționale au avut discuții înainte de votul din UK, dar nimeni nu dorea ca Marea Britanie să iasă din UE; și, în mod clar, nimeni nu paria pe asta. Totuși, existând riscul, s-au pus la punct planuri de intervenție. Și au funcționat încă din prima zi: lira sterlină, după căderea cu 10%, a început să reacționeze, la fel ca și acțiunile cotate în piețele importante. N-au revenit imediat la valorile dinainte, dar sunt în echilibru. Nu am avut prăbușire, haos“. Dar asta nu înseamnă că nu vor fi și alte consecințe, mai spune Olteanu - „Azi nu se vede că ratingul UK a fost tăiat, în principal pentru că piețele sunt inundate cu lichidități. Pentru noi nu-i atât de rău, căci relațiile economice cu Marea Britanie nu sunt semnificative și, în plus, nu suntem o piață financiară profundă, lichidă, de primă linie, ca să ne confruntăm cu ieșiri de capitaluri“.

SĂ VINĂ BANII! Alții văd în Brexit o oportunitate. Șeful Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, este de părere că, în perioada următoare, putem atrage investitori străini - „Investitorii din Marea Britanie sunt în incertitudine, iar situaţia poate dura unu - doi ani. I-am putea chema noi aici, dar ne trebuie un cadru legislativ atractiv“. Evident, bancherul nu ratează șansa de mai arunca o săgeată înspre legea dării în plată - „În loc să facem un mediu prietenos, noi introducem legi care se aplică retroactiv (precum clauzele abuzive din contractele de credit, nu? - n.r.)“.

LEAC ANTI-EUROSCEPTICISM Dar, după cum am mai spus, Brexitul nu-i atât de negru. Analistul Florin Cîțu remarcă faptul că sondajele prezentate cu câteva zile înainte de votul din UK au apreciat lira și au dus la o creștere a bursei - „Dacă scoateți efectul sondajelor, scăderea pieței de capital, post-vot, este nesemnificativă (comparativ cu 16 iunie, nici măcar nu este scădere)“. Cât despre valul de euroscepticism care trece prin Uniune... există o soluție, notează Cîțu: „Funcționarii de la butoane trebuie să facă fix opusul a ceea ce fac acum, adică să arunce la gunoi toate schemele de ajutor & intervenție marca UE, să dereglementeze piața, să reducă birocrația. Mai multă piață și competiție și mai puțină „dictatură“ funcționărească“. E greu, totuși, să renunți la mentalitatea comunistă. Iată un exemplu simplu - aici (ca peste tot, de altfel), politicienii vor să creeze EI ÎNȘIȘI locuri de muncă. „Nu vor un sistem în care joburile sunt create de antreprenori. Nu vor, practic, o economie de piață“, conchide Cîțu.