Pentru prima dată în istoria electorală de după 1989, cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot vota la alegerile parlamentare din 11 decembrie și prin corespondență, dacă și-au făcut cunoscută, în prealabil, această opțiune de vot. De asemenea, această categorie de alegători a putut opta și pentru înființarea unor noi secții de votare, în apropiere de domiciliul sau reședința lor din străinătate, potrivit www.agerpres.ro. Prin reședință în străinătate se înțelege adresa la care persoana fizică declară că are locuința secundară, alta decât cea de domiciliu, și unde posedă un drept legal de ședere mai mare de 90 de zile. Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondență trebuie să ajungă la alegătorii care și-au exprimat intenția de vot până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor. Garanția transmiterii documentelor în termenul menționat trebuie asigurată de către Compania Națională Poșta Română S.A. Alegătorii trebuie, de asemenea, să confirme în mod obligatoriu faptul că au primit documentele necesare votării. „Documentele transmise alegătorilor sunt: un plic exterior autoadresat, prevăzut cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea acestuia, pe care sunt imprimate numele și prenumele alegătorului, adresa lui de corespondență, adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență și un cod de bare care asigură identificarea unică a alegătorului; un plic interior prevăzut cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opțiunea sau opțiunile de vot, după caz (plicul interior va conține un autocolant cu mențiunea "VOTAT", prevăzut cu elemente de siguranță); certificatul de alegător; buletinul de vot prin corespondență; instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot“, notează sursa citată. Pe buletinul de vot se lipește autocolantul cu mențiunea „VOTAT“ în patrulaterul cu candidatul sau partidul pentru care se optează. Se introduce apoi buletinul de vot în plicul interior și se sigilează plicul. Certificatul de alegător, completat cu data și semnat olograf, împreună cu plicul interior care conține buletinul de vot se introduc în plicul exterior, care trebuie sigilat la rândul lui. Toate documentele menționate sunt incluse într-un al treilea plic, al cărui destinatar este Autoritatea Electorală Permanentă. Plicul exterior, pe care sunt scrise datele de identificare ale Biroului electoral pentru votul prin corespondență, se depune la orice oficiu poștal sau în orice cutie poștală. La rândul lor, Birourile electorale pentru votul prin corespondență verifică dacă plicurile exterioare sunt sigilate, apoi le desigilează, iar dacă plicurile interioare care conțin buletinul de vot sunt integre, atunci ele se introduc sigilate în urnă. Dacă Birourile electorale pentru votul prin corespondență constată că plicurile cu buletinul de vot sunt deteriorate, dacă plicul nu conține certificatul de alegător sau dacă în același plic interior au fost introduse două sau mai multe buletine de vot, atunci votul va fi anulat, mai scrie agerpres.ro. Pe de altă parte, alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care nu au optat pentru votul prin corespondență pot vota la secția de votare din apropierea domiciliului sau reședinței, dacă sunt înscriși în Registrul electoral sau la secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate. Alegătorii români cu domiciliul în străinătate pot vota cu pașaportul simplu, pașaportul simplu temporar sau pașaportul simplu electronic, toate acestea trebuind să aibă menționată țara de domiciliu. Cetățenii care au doar reședința în străinătate pot vota cu cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic sau pașaportul simplu temporar. Secții de votare se organizează în mod obligatoriu pe lângă toate misiunile diplomatice și oficiile consulare, secțiile consulare. Noutatea la acest scrutin constă și în posibilitatea de a se înființa noi secții de votare, în acele localități în care își au domiciliul sau reședința, conform Registrului electoral, cel puțin 100 de alegători. Cetățenii români din străinătate pot verifica secția de votare la care au fost arondați, inclusiv adresa acesteia, prin introducerea datelor personale pe site-ul registrulelectoral.ro.

Care este procedura în țară

Alegătorii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară pot să voteze la secțiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare. Alegătorii români cu domiciliul sau reședința în țară pot vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința. În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secția de votare respectivă, președintele biroului electoral al secției de votare îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secție de votare, sau înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, dar care este omisă din lista electorală permanentă și are domiciliul sau reședința în raza teritorială a secției de votare respective. După ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă, membrii secției de votare respective îi încredințează acestuia buletinele de vot și ștampila cu mențiunea "VOTAT". Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea "VOTAT" în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot, astfel ca pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară, și le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. Ștampila cu mențiunea "VOTAT", încredințată pentru votare, se restituie președintelui, care o aplică pe actul de identitate, menționând și data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărții de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu mențiunea "VOTAT" și data scrutinului, mai notează sursa citată.