Cumpăna a reprezentat Constanţa la Sărbătoarea satului românesc

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
A treia ediţie

Cumpăna a reprezentat Constanţa la Sărbătoarea satului românesc

Administrație 13 Mai 2013 / 00:00 762 accesări

Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, împreună cu alte 70 de persoane din localitate, şi-a petrecut sfârşitul de săptămână la Cluj. Nu în concediu sau pentru a se distra, ci pentru a reprezenta comunele judeţului Constanţa la cea de-a treia ediţie a Sărbătorii Satului Românesc. Manifesterea a fost organizată de Ministerul Economiei şi Turismului în parteneriat cu Asociaţia celor mai frumoase sate din România, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism şi Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural România (ANTREC). Evenimentul are menirea de a promova satul românesc şi obiceiurile, de la cele meşteşugăreşti, ţesutul de covoare ori împletituri până la gastronomia românească ori costumele populare din toate zonele ţării. Zona Dobrogei nu a fost reprezentată doar de comuna Cumpăna, ci şi de localitatea Luncaviţa din judeţul Tulcea, un alt model de convieţuire interetnică, care s-a remarcat în competiţia celor mai frumoase sate româneşti.

TRADIŢIE ŞI OBICEIURI Primarul comunei Cumpăna a declarat că din delegaţia de la Cumpăna fac parte membri din două ansambluri folclorice şi gospodine românce, macedonence, turcoaice şi tătăroaice din localitate. Timp de trei zile, gospodinele au gătit şi servit în Piaţa Unirii din Cluj meniul „Etniile Dobrogei“, care a cuprins şuberek, plăcintă cu praz, borş de peşte, tochitură dobrogeană, plăcintă dobrogeană şi baclavale, toate stropite cu vin de Murfatlar. „Reprezentanţii Belgiei, Italiei şi Franţei ce au fost prezenţi la eveniment au admirat costumele tradiţionale variate purtate de membrii ansamblului „Româncuţa“, au privit produsele tradiţionale aduse din lada de zestre a comunei, care au reţete vechi de peste 100 de ani, covoarele şi ţesăturile aduse de la Muzeul de Artă Populară din Constanţa. Au mângâiat păturile de lână prezentate de macedonence, au răsfoit monografia comunei“, a declarat Gâju. De departe însă, cel mai mare succes l-a avut harta României „confecţionată“ din pâine pe care reprezentantele comunei au pus-o la loc de cinste alături de tricolorul românesc, emblema comunei şi amforele greceşti care atestă vechimea comunei pe tărâmurile Cetăţii Tomis. La eveniment au mai participat comune din judeţele Bihor, Prahova, Buzău, Bacău, Suceava, Neamţ, Botoşani, Timiş, Arad, Sibiu şi Covasna.



12