Cetăţenii UE pot participa la alegerile din 7 iunie

Potrivit Autorităţii Electorale Permanente (AEP), cetăţenii Uniunii Europene care au reşedinţa sau domiciliul în România pot participa la alegerile pentru desemnarea europarlamentarilor români din 7 iunie, fiind necesară depunerea unei cereri de înscriere pe liste electorale speciale, cel mai tîrziu cu 60 de zile înainte de data alegerilor. AEP precizează că aceste cereri se depun în scris, la primarul localităţii de domiciliu sau de reşedinţă, însoţite de o copie a unui document de identitate valabil. Autoritea anunţă, în acelaşi timp, că cetăţenii statelor membre UE care doresc să fie aleşi ca membri din România pentru Parlamentul European (PE) trebuie să prezinte, la depunerea candidaturii, pe lîngă documentele depuse de cetăţenii români, o declaraţie pe propria răspundere prin care precizează cetăţenia, adresa din România şi faptul că nu mai candidează pentru PE într-un alt stat. De asemenea, sînt necesare o adeverinţă eliberată de autoritatea competentă din statul al cărui cetăţean este, care să ateste că nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales în acel stat printr-o hotărîre judecătorească definitivă sau că o asemenea interdicţie nu este cunoscută de această autoritate, precum şi un document de identitate valabil.

Alegeri pentru reprezentanţii BEC

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) va organiza, în 12 martie, alegeri pentru desemnarea celor cinci judecători care vor alcătui Biroul Electoral Central (BEC) pentru europarlamentarele din 7 iunie. Alegerile pentru PE vor avea loc în 7 iunie, potrivit unei hotărîri aprobate în şedinţa din 4 martie a Executivului. De asemenea, Guvernul a adoptat o ordonanţa de urgenţă prin care a modificat şi a completat Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru PE. Potrivit noilor prevederi, partidele, alianţele politice şi organizaţiile minorităţilor naţionale se pot asocia numai la nivel naţional, în baza unui protocol, pentru constituirea unei alianţe care să participe la alegerile pentru PE. O alianţă electorală care a participat la alegerile anterioare - indiferent în ce scop au fost organizate acestea - are dreptul de a-şi păstra denumirea numai în cazul în care nu şi-a schimbat componenţa. Ordonanţa mai interzice folosirea minorilor cu vîrsta sub 16 pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală.

Candidaţii la europarlamentare vor plăti pentru promovarea la TV şi radio

Conform unei ordonanţe de urgenţă publicată, ieri, în Monitorul Oficial, o serie de prevederi stabilite pentru campania electorală de la alegerile parlamentare vor fi aplicate şi la alegerile europarlamentare. Candidaţii la europarlamentare îşi vor desfăşura campania electorală contra unui tarif unic pe emisiune şi pe unitatea de timp, stabilit de fiecare post de radio sau de televiziune în parte, în funcţie de criterii proprii, potrivit preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), Răsvan Popescu. „În ordonanţă se precizează că CNA va da propria decizie cu privire la desfăşurarea alegerilor europarlamentare în audiovizual. Estimăm că, în jurul datei de 10 aprilie, decizia CNA va fi publicată în Monitorul Oficial\", a declarat Răsvan Popescu. De asemenea, CNA va propune ca ştirile electorale să fie incluse în buletinele de ştiri. „Atunci cînd acestea erau prezentante în calupuri separate nu erau urmărite. Un alt motiv ar fi faptul că unele materiale de promovare veneau direct de la partide şi erau prezentate drept ştiri electorale”, a mai spus preşedintele CNA. La alegerile parlamentare din toamna anului trecut, candidaţii au fost obligaţi să plătească pentru apariţiile la TV cu caracter electoral. Unele posturi, însă, au refuzat să facă publice tarifele, invocînd că apariţiile unor candidaţi nu s-au produs în emisiuni cu caracter electoral.