PARADOXUL ROMÂNESC Cum ne-a obişnuit deja în ultimele luni, cursul leu/euro a rămas şi ieri fixat în jurul pragului de 4,35 unităţi, crescând cu doar 0,03 procente faţă de ziua precedentă, de la 4,3540 la 4,3554 lei/euro. În acelaşi timp, leul s-a depreciat uşor în faţa dolarului, cotaţia afişată de banca centrală urcând de la 3,2812 la 3,2813 unităţi. Şi Bursa de Valori din Bucureşti (BVB) a avut o evoluţie statică, în ciuda tensiunilor din scena politică, relevând faptul că nu a ajuns încă să poată fi considerată un barometru economic de încredere. Ca şi leul nostru atipic, bursa reacţionează mai degrabă la ştiri şi zvonuri externe. Un procent în plus sau în minus într-un raport care analizează piaţa mianmareză a umbreluţelor pentru cocktailuri tinde să afecteze mai mult evoluţia cursului valutar şi titlurilor de la bursă decât demisia Guvernului Boc, protestele miilor de români şi mesajele transmise de Banca Naţională a României. Şi nu este prima dată când se întâmplă aşa ceva - în noiembrie 2009, când fostul premier Emil Boc a fost lovit cu moţiunea de cenzură, bursa din Bucureşti a intrat pe un trend ascendent care a durat şase zile. Dacă pierderea mandatului a fost atunci o veste aşa de bună pentru investitori, de ce nu s-a repetat istoria şi în această săptămână? Luni, bursa a trecut scurt pe roşu, însă a revenit apoi lejer în apele incerte în care se scaldă de ceva vreme. Brokerii spun că jucătorii din piaţă au lecţiile învăţate şi nu se mai panichează la orice eveniment. Paradoxal, circul politic este o constantă românească, pe care poţi miza oricând. O schimbare în mai rău (dacă e posibil aşa ceva) sau, culmea, în bine, va avea darul de a mişca şi leul, şi bursa.

INFLUENŢA FMI O explicaţie ceva mai tehnică pentru \"insensibilitatea\" pieţei de capital ar fi absenţa banilor româneşti. Bursa nu a reuşit încă să ajungă un barometru real al economiei din cauză că mediul de afaceri este slab reprezentat (numărul companiilor listate este mic), spune brokerul Mihai Chişu, citat de wall-street.ro. Firmele listate sunt, în general, lideri de piaţă pe segmentul lor, fiind controlate de străini şi, dacă luăm în calcul şi dependenţa mare de zona euro, e lesne de înţeles de ce evenimentele externe zdruncină întotdeauna piaţa financiară din România. \"Numărul investitorilor activi este destul de redus încât reaţia lor să fie una categorică. De asemenea, jucătorii au învăţat că politicul este preocupat de bursă doar într-o măsură declarativă, şi mai puţin una evolutivă\", explică Chişu. Pe de altă parte, există voci care pun lipsa de reacţie a bursei pe seama implicării exagerate a Fondului Monetar Internaţional (FMI) în economia naţională. În esenţă, orice Guvern va juca pe ritmul impus de FMI, care nu va permite unui activ atât de important ca România să o ia razna. În concluzie, până când BVB nu va număra cel puţin câteva sute de mii de investitori români, din toate segmentele economiei, jucătorii vor sta cu ochii aţintiţi mai mult spre Vest.