POSDRU produce și locuri de muncă, nu doar colecționari de diplome. Avem dovada la Constanța, în comuna Nicolae Bălcescu, unde a fost înființată o firmă de producție de mobilă, în care au fost angajate persoane din grupuri vulnerabile (cei cu dizabilități, rromi, femei cu peste doi copii etc). În total, în patru regiuni din țară, prin proiectul „Incluziune socială în structuri economice durabile“, s-au înființat șapte firme și 52 de joburi. Nu se face primăvară, ce-i drept, nu se inversează raportul îngrijorător dintre salariați și pensionari, nu cresc spectaculos încasările la bugetul de stat, dar măcar se dă un semn clar că se poate și că, în continuare, prin Programul Operațional Capital Uman (POCU), nu vom mai fi o țară de asistați social.

UN CONTEXT DEPRIMANT Fonduri struc-tu-ra-le. Adică bani dați de UE cu care să realizăm... structuri; ceva palpabil, fie că-i o stație de epurare a apei, o firmă complet utilată sau un pod. Există, însă, o zonă gri, cunoscută publicului larg drept POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Aici, dezvoltarea forței de muncă, spre exemplu, se poate face și prin cursuri. În principiu, nu-i un lucru rău. În practică, din cauza proastei negocieri a programului, s-a ajuns la situații absurde. „Se oferă subvenții cursanților și deja avem colecționari de diplome. Sau persoane care îi reclamă pe cei care nu le-au dat banii odată cu certificatele de absolvire. Practic, lumea nu merge la cursuri pentru că vor un job. Acesta ESTE jobul lor“, a spus marți directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), Emilia Murineanu. Cum s-a ajuns aici? Simplu. România s-a angajat să pregătească un număr mult mai mare de persoane decât era posibil, trecând pe lista potențialilor beneficiari și X șomeri, și Y rromi, și Z persoane cu dizabilități, dublând, ba chiar triplând grupul-țintă. De parcă unii rromi nu sunt șomeri și viceversa. Pentru a respecta cotele asumate în fața CE, a început o frenezie a dezvoltării resurselor umane, care, la final, nu va aduce niciun plus real în economie.

UITE CĂ SE POATE! Sunt, însă, și excepții. Prin proiectul „Incluziune Socială în Structuri Economice Durabile“, spre exemplu, prezentat marți la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța, au fost înființate șapte structuri de economie socială (SES - altfel spus, firme) în Constanța, București, Ilfov și Cluj, în care au fost angajate 52 de persoane din grupuri vulnerabile (familii cu peste doi copii, familii monoparentale, femei, persoane care trăiesc din venitul minim garantat, persoane cu dizabilități, rromi). Și ei au participat la cursuri de formare profesională (bucătar, baby-sitter, tapițer și lucrător de tâmplărie), însă n-au primit la final o diplomă și bani de suc, ci un job. „Sunt 52 de locuri de muncă înființate într-o țară în care raportul dintre salariați și pensionari este tot mai mic. Sunt șapte firme care produc, care plătesc impozite și taxe la stat, care sunt obligate să-și reinvestească profitul. Din păcate, potrivit legii economiei sociale, n-au nicio facilitate, deși ar trebui“, a spus directorul general al CCINA, Ion Dănuț Jugănaru. El i-a oferit uneia dintre firme, un producător de mobilier din Nicolae Bălcescu, posibilitatea de a participa gratuit la viitoarele târguri de profil organizate de Camera de Comerț. Proiectul a fost implementat de Institutul pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, care vrea să continue pe acest drum și în noul Program Operațional Capital Uman (POCU), care debutează la anul.

Citește și:

Angajezi tineri? Statul le plătește salariul!

Elevi și studenți sprijiniți în cariera navală! Iată cum!