Curtea Constituţională (CC) este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România, independentă faţă de orice altă autoritate publică şi care are, conform Constituţiei României, rolul de garant al supremaţiei Constituţiei. Această instituţie a primit în 2010 o mai mare putere prin noi numiri de judecători, de multe ori decizii luate la limită, cu cinci voturi din nouă, venind să confirme legi adoptate în împrejurări controversate sau punând capăt unui şir de sesizări folosite de opoziţie ca ultimă armă. Datorită acestor situaţii, Curtea s-a ales cu diverse porecle de genul “Big Brother care cenzurează toate deciziile din ţară” sau “monstru legislativ”. Numirea noii conduceri nu a fost lipsită de certuri şi boscorodeli politice, fiecare parte trăgând cu dinţii ca un reprezentant al său să facă parte dintre magistraţii Curţii. Până la numirile din vara lui 2010 la CC, disputele partidelor privind desemnarea judecătorilor la Curte erau discrete. După jocurile politice în care Curtea Constituţională a părut că s-a implicat în ultimii cinci ani, confruntarea pentru propulsarea unor candidaţi la CC a devenit dură şi jenantă, mai ales pentru candidaţi. Alegerea fostului democrat Augustin Zegrean la conducerea CC, dar şi desemnarea judecătorilor Iulia Motoc şi Ştefan Minea, susţinuţi de PDL la Curtea Constituţională, înclină balanţa la Curte în favoarea partidului de guvernământ, iar deciziile date în această formulă au reconfirmat politizarea instituţiei. O serie de legi au fost reclamate magistraţilor de la CC, cele mai multe sesizări venind din partea opoziţiei. Trebuie menţionat faptul că această guvernare pedelistă a avut cele mai multe legi considerate neconstituţionale. Una dintre legile controversate pe care actuala putere a vrut să o treacă printr-o fraudă este Legea pensiilor. Actul normativ a ajuns la Băsescu, însă frauda evidentă de la vot, scoasă la iveală de opoziţie, l-a făcut pe acesta să nu o promulge. El s-a folosit de un subterfugiu şi a cerut Parlamentului stabilirea vârstei standard de pensionare la 63 de ani pentru femei şi 65 pentru bărbaţi, deşi cu ceva timp înainte ceruse egalizarea acestei vârste. Momentul în care CC a dat decizia a părut că a vrut să salveze credibilitatea preşedintelui Camerei, Roberta Anastase, acuzată de opoziţie de fraudarea votului. Plenul Curţii Constituţionale a constatat şi faptul că angajarea răspunderii de către Guvern, în faţa celor două Camere, asupra proiectului Legii educaţiei naţionale este neconstituţională şi a declanşat un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, întrucât proiectul de lege se afla în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională. A urmat crearea grupului independenţilor, conflictul dintre Guvern şi Parlament pe marginea dezbaterii moţiunii de cenzură depusă de opoziţie la Legea educaţiei, constatarea neconstituţionalităţii Legii pentru aprobarea OUG 105/2009 şi multe altele. Astăzi, magistraţii Curţii urmează să se pronunţe asupra Legii Educaţiei, considerată mărul discordiei în coaliţia de guvernare. Un singur vot ar putea răsturna situaţia în cazul acestei legi.