Judecătorii CCR au amânat din nou marţi luarea unei decizii privind excepţia de neconstituţionalitate prin care un cuplu gay căsătorit în Belgia cere recunoaşterea acestei căsătorii şi în România, urmând să ceară un punct de vedere la Curtea Europeană de Justiție.

Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Valer Dorneanu, a declarat, după ședința de marți, că CCR va cere un punct de vedere de la CEJ, la solicitarea părților.

"«Soţ» din art. 2(2)(a) din Directiva 2004/38/EC, coroborat cu art. 7, 9, 21 şi 45 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene include soţul de acelaşi sex al unui cetăţean european, cu care cetăţeanul s-a căsătorit legal conform legii dintr-un stat membru altul decât statul gazdă» și, «dacă răspunsul la prima întrebare este afirmativ, atunci art. 3(1) şi 7(1) din Directiva 2004/38/EC, coroborat cu art. 7, 9, 21 şi 45 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene cer ca statul membru gazdă să acorde dreptul la rezidenţă pe teritoriul său pe o perioadă mai lungă de 3 luni unui soţ de acelaşi sex al unui cetăţean european»", sunt cele două întrebări la care părțile au solicitat CCR să ceară un punct de vedere de la CEJ.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost dezbătută prima dată pe 20 iulie la Curtea Constituţională, argumentele principale invocate de cei care au ridicat excepţia fiind recunoaşterea dreptului fundamental la viaţa privată. Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a pledat atunci în favoarea recunoaşterii căsătoriei.

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate au contestat articolul 277, alin. (2) şi alin. (4) din Codul Civil, care se referă la interzicerea recunoaşterii pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în afara graniţelor, respectiv la libera circulaţie în cadrul Uniunii Europene.

În pledoaria sa din 20 iulie în faţa judecătorilor, avocata cuplului gay, Iustina Ionescu, a adus o serie de argumente din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care, în opinia sa "detaliază felul în care dreptul la viaţă privată şi familie şi dreptul de a nu fi discriminat, incluse şi în Constituţia României, ar trebui să fie interpretate şi aplicate de toate statele membre ale Consiliului Europei".

"Constituţia României este clară: apără şi protejează drepturile la viaţă privată şi de familie în mod egal pentru toţi cetăţenii ţării", a declarat Ionescu în faţa judecătorilor CCR.

Iustina Ionescu a mai spus că faptul că statul român nu recunoaşte căsătoria clienţilor săi, încheiată în 2010 în Belgia, e ca şi cum "relaţia lor de 14 ani nu există" pentru că cei doi "nu se pot înregistra pe teritoriul României sub nicio formă juridică". "Doar şase state din cele 28 ale Uniunii Europene interzic explicit prin Constituţie căsătoriile homosexuale", a mai adăugat avocata, precizând că ţara noastră nu se numără printre acestea şi că, prin urmare, "în contextul românesc se încearcă restrângerea abuzivă a căsătoriei".

Prezent la şedinţa de judecată din 20 iulie, preşedintele CNCD, Csaba Asztalos, a pledat şi el pentru recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex pe teritoriul României. "Apreciem că actuala legislaţie îngrădeşte dreptul la demnitate umană, viaţă intimă şi de familie a persoanelor din minoritatea sexuală pentru că, interzicând căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi nerecunoaşterea acestor căsătorii, respectiv a parteneriatelor civile îi aşază în afara societăţii", a spus Csaba.

Subiectul cuplurilor homosexuale este unul extrem de sensibil pentru societatea românească, mai ales că în paralel a fost depusă la Parlament o iniţiativă populară, semnată de peste trei milioane de persoane, de revizuire a Constituţiei în sensul redefinirii familiei. Astfel, iniţiatorii îşi doresc să scrie negru pe alb în legea fundamentală că familia este formată dintr-un bărbat şi o femeie, eliminând astfel posibilitatea oricărei viitoare legislaţii care să permită căsătoriile între persoane de acelaşi sex. În prezent, Constituţia României prevede că "familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi". Iniţiativa de revizuire a fost aprobată formal de Curtea Constituţională, care a constatat că toate procedurile legale ale iniţiativei populare au fost respectate, iar acum se află la Senat unde aşteaptă să intre în dezbatere.

Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru toleranţă. "Cred că trebuie să revenim la ceea ce se numeşte toleranţă şi acceptarea celuilalt, acceptarea celuilalt cu bune şi cu rele. Nu suntem toţi la fel, nu toate gupurile etnice şi toate grupurile religioase sunt la fel. Este greşit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios şi a solicitărilor ultimative. Eu nu cred în ele şi nu le sprijin. Sunt adeptul toleranţei, al încrederii şi deschiderii spre celălalt", a declarat Iohannis, întrebat despre iniţiativa privind Constituţia.

La polul opus s-a situat şeful PSD, Liviu Dragnea, care nici nu vrea să audă de căsătorii între persoane de acelaşi sex. ''Sunt un fanatic religios. Eu sunt un om tradiţionalist. Dacă pentru asta pot fi considerat fanatic religios, sunt un fanatic religios. Sunt creştin-ortodox şi eu văd familia formată dintr-un bărbat şi o femeie şi, când vrea Dumnezeu, şi cu copii”, a spus şeful PSD.

Poziţii mai moderate au avut prim-ministrul Dacian Cioloş şi preşedinta PNL, Alina Gorghiu, ambii pledând pentru familia tradiţională, dar totodată şi pentru introducerea unor forme de protecţie pentru minorităţile sexuale, precum parteneriatul civil.

"Eu pledez pentru toleranţă cu respectarea ideii de familie. Avem o Constituţie, cred că familia e un element important, un nucleu al societăţii din România şi nu cred că ideea de familie în România ar trebui sistematic pusă în contradicţie cu ideea de toleranţă. Toleranţa se manifestă respectând alegerile pe care alţii le fac", a fost reacţia prim-ministrului Dacian Cioloş.

"PNL a spus de multă vreme că are un angajament ferm pentru familia tradiţională, pentru că respectăm Codul Civil, care spune foarte clar că o căsătorie este valabilă între un bărbat şi o femeie. Asta nu înseamnă că nu trebuie să existe forme de protecţie pentru minorităţi. Parteneriatul civil este destul de dezbătut în parlament şi în toate mediile. Eu sper că toate aceste discuţii să le putem purta civilizat, aşezat, în afara companiei electorale", a fost şi replica preşedintei PNL, Alina Gorghiu.