Curtea Constituţională (CC) a României s-a confruntat, în anul 2008, cu mai multe sesizări în vederea soluţionării unor conflicte între puterile statului. Anul 2008 a debutat cu conflictul dintre Guvern şi Preşedinte din cauza divergenţelor legate de titularul portofoliului Justiţiei. După lungi dispute între Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni pe tema nominalizării noului ministru al Justiţiei, după ce Tudor Chiuariu a lăsat postul vacant, demisionînd, conflictul a ajuns, la începutul lunii februarie, la CC. În 7 februarie, Curtea a constatat existenţa unui conflict între cele două instituţii în legătură cu numirea Noricăi Nicolai la Justiţie şi a statuat că preşedintele poate refuza, o singură dată, motivat, propunerea primului-ministru de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru, iar, la rîndul său, şeful Executivului este obligat să propună o altă persoană. Un alt conflict ajuns la CC - în urma unei sesizări, de această dată, a preşedintelui Traian Băsescu - a fost cel dintre Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi Guvern, în legătură cu reglementări adoptate de Executiv. Şeful statului susţinea, în sesizare, că \'\'Guvernul trebuia să supună avizării CSAT proiectul ordonanţei privind organizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, deoarece “este o instituţie cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale\'\'. Curtea Constituţională a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între CSAT şi Guvern. Un al treilea conflict tranşat de CC a fost cel apărut între Ministerul Public şi Parlament, în cazul avizării începerii urmăririi penale faţă de foşti sau actuali miniştri care au şi calitatea de parlamentar, cercetaţi de procurori. În acest caz au fost adresate trei sesizări Curţii, formulate, pe de o parte, de Senat şi Camera Deputaţilor, şi, de cealaltă parte, de Ministerul Public, prin Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a se constata existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între cele două autorităţi publice, conflict care blochează cursul unor procese penale şi împiedică autoritatea judecătorească să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale şi legale cu care a fost învestită. În urma analizării sesizărilor, CCR a statuat că Ministerul Public este obligat să ceară Parlamentului avizul pentru cercetarea foştilor sau actualilor miniştri care au calitatea de parlamentar, constatînd existenţa unui conflict între Ministerul Public - Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlament - Camera Deputaţilor şi Senat, în legătură cu procedura de urmat în aceste cazuri. Şeful Executivului a mai apelat la Curtea Constituţională susţinînd că există un conflict juridic de natură constituţională dintre puterea legiuitoare şi cea executivă, pe de o parte, şi puterea judecătorească, pe de altă parte, care „s-a produs ca urmare a pronunţării unor hotărîri judecătoreşti“, cu încălcarea competenţelor stabilite prin Constituţie. Potrivit Guvernului, hotărîrile menţionate „sînt lipsite de efecte juridice“, pentru că au decis declasificarea stenogramelor şedinţelor Executivului. În data de 1 octombrie, Curtea a respins cererea formulată de primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, ca fiind inadmisibilă, întrucît niciuna dintre atribuţiile CC nu prevede o asemenea competenţă. Şi preşedintele Traian Băsescu a mai apelat la Curtea Constituţională pentru rezolvarea unui conflict apărut între şeful statului şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). CCR i-a dat dreptate preşedintelui, constatînd existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între cele două instituţii, apărut ca urmare a unei decizii date de ÎCCJ prin care şeful statului era obligat să acorde lui Alexandru Leordean gradul de general de brigadă şi trecerea în rezervă cu noul grad.