Comisia Electorală Centrală (CEC) are la dispoziţie nouă zile pentru a renumăra voturile exprimate în urma alegerilor legislative din 5 aprilie, a ordonat, duminică, Curtea Constituţională din R. Moldova. Totodată, instanţa a insistat că renumărarea voturilor va include şi examinarea listelor electorale. Preşedintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, citat de “Jurnal de Chişinău”, a declarat, de asemenea, că termenul stabilit este unul suficient pentru încheierea procedurii. Sînt acordate nouă zile pentru renumărare, instanţa constituţională rezervîndu-şi o zi pentru examinarea rezultatelor şi validarea scrutinului. Curtea Constituţională a dat prin urmare cîştig de cauză opoziţiei, care acuză fraudarea masivă a alegerilor.

(CEC acordase deja opoziţiei acces la listele electorale, dar Partidul Comuniştilor a contestat sîmbătă în justiţie această decizie, iar judecarea apelului este aşteptată luni. Reprezentanţii opoziţiei începuseră în urmă cu cîteva zile să verifice listele de alegători şi să le confrunte cu numărul de voturi, pentru a descoperi presupusele voturi false în favoarea Partidului Comuniştilor. Opoziţia susţine însă că are acces limitat la listele de alegători în mai multe raioane. Potrivit rezultatelor alegerilor parlamentare din 5 aprilie, Partidul Comuniştilor a obţinut aproape 50% din voturi (60 din 101 mandate), Partidul Liberal - 13% (15 mandate), Partidul Liberal Democrat din R.M - 12,4% (15 mandate), iar Alianţa Moldova Noastră aproape 10% (11 mandate).

Pe de altă parte, mitingul organizat de cele trei partide de opoziţie s-a încheiat, duminică, fără incidente, autorizaţia emisă de Primăria Chişinău expirînd la ora locală 14.00. La miting au participat circa 20.000 de persoane, între care mulţi corespondenţi de la radiouri şi televiziuni din Cehia, Polonia, dar şi din Rusia. Manifestaţia s-a încheiat cu citirea Rezoluţiei finale a acţiunii de protest, în care se condamnă acţiunile poliţiei din ultimele zile şi faptul că guvernarea comunistă manipulează opinia publică prin materialele denigratoare la adresa opoziţiei. Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat din R.Moldova şi Alianţa Moldova Noastră cer eliberarea tuturor persoanelor arestate, stoparea persecuţiilor, a urmăririi şi expulzării jurnaliştilor şi asigurarea accesului opoziţiei la instituţiile de presă publice. Documentul îl somează pe preşedintele Voronin să îşi ceară scuze în mod public de la părinţi şi profesori, pe care i-a insultat. Protestatarii au votat unanim rezoluţia.

Şi diaspora moldoveană, în special, din Irlanda, Marea Britanie, Norvegia şi Italia, a prezentat ieri o rezoluţie, în care respinge rezultatele alegerilor legislative, pe care le consideră fraudate. Semnatarii consideră că Partidul Comuniştilor din R.Moldova, care se află la guvernare, promovează “o politică antidemocratică şi totalitară, care aduce o atingere şi încălcare gravă a Constituţiei R.Moldova, Codului Electoral, şi nu în ultimul rînd Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi Liberăţilor Fundamentale”. A doua parte a documentului este o listă de solicitări în opt puncte, adresate conducerii şi organelor competente, cerînd eliberarea imediată şi necondiţionată şi încetarea urmăririi penale împotriva persoanelor reţinute în legătură cu protestele din 6, 7 şi 8 aprilie şi încetarea reţinerii de persoane care participă la protestele din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău. Semnatarii cer şi încetarea cenzurii la Teleradio Moldova şi prezenţa acesteia pentru o informare veridică pe întregul teritoriu al ţării, asigurarea accesului liber al cetăţenilor moldoveni pe teritoriul ţării şi deblocarea frontierelor.

Procuratura moldoveană, dispusă să admită expertiză internaţională

Opoziţia susţine că iniţiatoarea manifestaţiilor este chiar conducerea de la Chişinău, care a dorit astfel să distragă atenţia de la fraudarea alegerilor şi situaţia critică a ţării, susţinînd că au dovezi în acest sens. Dorin Chirtoacă, vicepreşedintele Partidului Liberal şi primarul capitalei Chişinău, a îndemnat mulţimea să respecte un minut de reculegere în memoria lui Valeriu Boboc, tînărul de 23 de ani care a murit la secţia de poliţie. În schimb, procuratura moldoveană susţine că Valeriu Boboc, despre care familia susţine că a murit după ce a fost bătut de poliţie, a decedat miercuri în drum spre Spitalul de Urgenţă, după ce a fost intoxicat cu o substanţă necunoscută şi se declară dispusă să admită expertiză internaţională. Valeriu Boboc a decedat miercuri, la ora 01.15, în drum spre Spitalul de Urgenţă. Conform rezultatelor autopsiei, leziunile corporale primite şi anume fractura unei coaste nu au legătură cu cauza morţii sale, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul instituţiei. Conform medicilor, tînărul a suferit o intoxicaţie cu substanţă necunoscută. Pentru a exclude orice dubii referitoare la cauza decesului, procurorii sînt dispuşi să primească expertiză internaţională în acest sens.Totodată, Procuratura Generală anunţă că a format un grup special de procurori, care va verifica şi examina toate cererile şi plîngerile cetăţenilor privind eventualele abuzuri sau acte de tortură comise de poliţişti.

Lideri partidelor de opoziţie susţin că au dovezi că poliţia a agresat tinerii arestaţi pentru ca aceştia să depună mărturii false. Potrivit Deutsche Welle, posturile de televiziune din R.Moldova au prezentat imagini cu un tînăr maltratat de poliţie. Acesta, care a asistat în calitate de traducător un grup de jurnalişti din Suedia, a declarat că a fost culcat la pămînt de poliţiştii dintr-o secţie a poliţiei, care “i-au sărit cu bocancii pe mîini”. Cotidianul “Ziarul de Gardă” din Chişinău a semnalat, sîmbătă, cazuri de viol în rîndul fetelor arestate de poliţie, citînd medicii care le-au examinat. Poliţia ar fi reţinut 166 de persoane implicate în evenimentele de la Chişinău din perioada 6-8 aprilie, lista acestor persoane putînd fi găsită pe site-ul MAI sau la comisariatul general de poliţie Chişinău. Din numărul total de persoane reţinute, 86 au fost arestate. Alte 88 de persoane au primit arest la domiciliu, iar 33 de persoane au fost obligate să nu părăsească teritoriul ţării pe perioada desfăşurării anchetei. A fost stabilită şi implicarea a 19 minori, care au fost cazaţi la Centrul de Plasament pentru Minori al MAI, fiind ulterior înmînaţi părinţilor. Copiii respectivi aveau domiciliul în municipiul Chişinău, raioanele Cahul, Străşeni şi Călăraşi. Paisprezece minori se află încă în arest la domiciliu. Potrivit ofiţerului de presă al MAI, 129 de persoane se află în arest administrativ, primind o pedeapsă de detenţie de la 3 pînă la 30 de zile. Rudele persoanelor reţinute au fost informate despre aceasta de către organele de poliţie, inclusiv prin intermediul avocaţilor, a indicat ofiţerul de presă, precizînd că anchetele vor continua pentru tragerea la răspundere a tuturor persoanelor implicate în acţiunile destabilizatoare.

Cod roşu pentru jurnalişti

Uniunea Jurnaliştilor din Moldova (UJM) anunţă cod roşu pentru jurnalişti în legătură cu ultimele evenimente desfăşurate în această ţară, între care agresarea, expulzarea sau reţinerea de către poliţie a mai multor jurnalişti. R.Moldova a devenit de cîteva săptămîni o zonă cu pericol sporit pentru jurnaliştii aflaţi în misiune profesională. Comportamentul de pînă acum al poliţiei şi al organelor de securitate faţă de jurnalişti a fost disproporţionat, agresiv şi în mare parte ilegal, se arată într-o declaraţie a organizaţiei. Aceasta mai anunţă că duminică la Chişinău au fost dislocate forţe importante de poliţie şi securitate, dotate cu echipamente speciale, dar şi persoane îmbrăcate în civil, care se dedau la provocări şi la intimidări ale jurnaliştilor. În aceste condiţii, UJM recomandă jurnaliştilor locali şi internaţionali aflaţi în misiune în R.Moldova să poarte ecusoanele şi legitimaţiile de presă la vedere şi să le prezinte în caz de reţinere. În ultimele zile, autorităţile moldovene au expulzat din ţară mai mulţi jurnalişti români, iar alţii au părăsit R.Moldova după ce au fost interogaţi la poliţie sau pentru a evita problemele cu forţele de ordine, în contextul în care România a fost acuzată de organizarea unor proteste la Chişinău, iar autorităţile le-au reproşat ziariştilor români aflaţi la Chişinău că prezintă denaturat evenimentele din capitala R.Moldova.

Regimul comunist, principalul factor destabilizator

Uniunea Scriitorilor din R.Moldova atenţionează într-o declaraţie adresată unor instituţii europene, precum Parlamentul European şi Comisia Europeană, că regimul comunist de la Chişinău al lui Vladimir Voronin reprezintă principalul factor destabilizator în R.Moldova. “Atenţionăm instituţiile europene că imaginea promovată a preşedintelui Vladimir Voronin este una falsă, regimul comunist fiind principalul factor destabilizator în R.Moldova şi în regiune. Una din cele mai recente dovezi o constituie modul dictatorial şi poliţienesc utilizat în reprimarea protestelor organizate de tineretul studios în legătură cu fraudarea alegerilor, reprimarea presei şi a forţelor democratice, blocarea accesului în republică atît al ziariştilor şi simplilor cetăţeni străini, cît şi al propriilor cetăţeni”, se arată în declaraţia scriitorilor din Moldova. “Sînt operate arestări în masă, maltratări prin metode staliniste ale aşa-zişilor “duşmani ai statalităţii”, se constată dispariţia unor persoane implicate şi neimplicate în proteste, se proferează ameninţări la adresa funcţionarilor de stat necomunişti, a conducătorilor instituţiilor de învăţămînt, a părinţilor”, se mai arată în aceeaşi declaraţie.

Uniunea Scriitorilor din Moldova îşi exprimă indignarea şi nedumerirea pentru faptul că unele instituţii europene menite să promoveze valorile democratice dau dovadă de o atitudine părtinitoare faţă de evenimentele din R.Moldova, atitudine care în mod suspect concordă cu demersul oficialităţilor comuniste de la Chişinău şi solicită o implicare urgentă şi energică a forurilor europene în aprecierea evenimentelor şi găsirea căilor de soluţionare a situaţiei politice grave ţară.