Curtea Constituţională (CC), a cărei decizie este doar consultativă pentru Parlament, a dat ieri aviz negativ solicitării privind suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, deşi judecătorii au constatat anumite încălcări constituţionale ale şefului statului. Magistraţii Curţii au considerat că actele şi faptele de încălcare a Constituţiei, săvîrşite în exerciţiul mandatului de către şeful statului, nu pot fi calificate drept încălcări grave de natură să determine suspendarea din funcţie a şefului statului, în sensul prevederilor art. 95 alin.(1) din Constituţie. Simplificînd, actele şi faptele preşedintelui Băsescu nu reprezintă "încălcări grave" ale Legii fundamentale, dar sînt încălcări! Art. 95 invocat de Curte prevede că "în cazul săvîrşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat". Prin urmare, Constituţia nu vorbeşte despre "încălcări grave", ci despre "fapte grave" prin care se încalcă actul fundamental. "Garantul supremaţiei Constituţiei" a mai precizat că depinde de Parlament să ia o decizie, pe baza datelor şi informaţiilor care-i vor fi prezentate asupra existenţei şi gravităţii faptelor pentru care s-a propus suspendarea, în concordanţă cu dispoziţiile din Constituţie. După redactare şi motivare, avizul consultativ se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi şefului statului şi se publică în Monitorul Oficial. Conform art. 67 din Regulamentul şedinţelor comune ale celor două Camere, în termen de 24 de ore de la primirea avizului Curţii, Camera Deputaţilor şi Senatul se reunesc pentru a hotărî asupra propunerii de suspendare din funcţie a şefului statului. Potrivit aceluiaşi articol, la dezbateri este invitat şi şeful statului, ”căruia i se va da cuvîntul, la cererea sa, oricînd în timpul dezbaterilor, pentru a da explicaţii asupra faptelor ce i se impută”. Potrivit Constituţiei, în suspendarea preşedintelui, cuvîntul decisiv îl au politicienii din Parlament. Este nevoie de majoritatea absolută a parlamentarilor - adică 235 de voturi, jumătate plus unu din numărul total al mandatelor parlamentare - pentru ca şeful statului să fie suspendat din funcţie. Votul este secret, cu bile. În cazul în care se obţine acest număr de voturi, Băsescu este suspendat din funcţie timp de 30 de zile, interval în care se organizează referendum pentru demiterea şefului statului. În perioada în care şeful statului este suspendat, interimatul funcţiei prezidenţiale este asigurat de preşedintele Senatului sau, în ordine, de cel al Camerei Deputaţilor. Preşedintele interimar are aceleaşi atribuţii, cu trei excepţii - menţionate de Constituţie - nu poate face referendum, nu poate dizolva şi nu poate adresa mesaje Parlamentului.

Curtea a mai decis ieri, cu majoritate de voturi, că refuzul lui Băsescu de a numi un membru al Guvernului la propunerea prim-ministrului a declanşat un conflict juridic de natură constituţională, care a încetat să mai subziste ca urmare a emiterii unor decrete prezidenţiale. Mai mult, Curtea a decis că în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Constituţie, şeful statului nu are drept de veto, dar poate cere prim-ministrului să renunţe la propunerea făcută, atunci cînd constată că persoana propusă nu îndeplineşte condiţiile legale pentru exercitarea funcţiei de membru al Guvernului. Magistraţii Curţii nu explică însă ce s-ar întîmpla în cazul în care premierul nu renunţă la propunere.