În urmă cu o săptămînă, Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei în cazul Noricăi Nicolai, arătînd că limitarea la o singură respingere a propunerii de ministru se justifică prin faptul că răspunderea pentru o altă nominalizare revine în exclusivitate premierului. Decizia Curţii în cazul Norica Nicolai - care explică faptul că preşedintele poate respinge doar o dată, motivat, propunerea premierului de numire a unui ministru - a fost publicată, vineri, în Monitorul Oficial. În urmă cu o săptămînă, premierul anunţa că aşteptă ca decizia Curţii în cazul Nicolai să fie publicată în Monitorul Oficial înainte să transmită Preşedinţiei propunerea de numire a lui Teodor Meleşcanu în funcţia de ministru al Justiţiei şi a lui Radu Stroe în postul de ministru al Apărării. În soluţionarea conflictului juridic dintre preşedinte şi primul-ministru (declanşat ca urmare a refuzului lui Băsescu de a o numi pe Norica Nicolai la Justiţie-n.r.), CC arată că este obligată să dea textelor din Legea fundamentală o interpretare corespunzătoare, pentru a desprinde din litera acestora spiritul care guvernează această materie. Totodată, CC subliniază faptul că atribuţiile Curţii nu îi permit să examineze şi să soluţioneze conflicte de natură politică, aceast[ atribu’ie revenind partidelor, autorităţilor publice, inclusiv preşedintelui. Potrivit Curţii, articolul 85, al.2, din Constituţie prevede că şeful statului revocă şi numeşte, la propunere premierului, pe unii membri ai Guvernului, interpretarea ad-litteram fiind că \"în acest caz preşedintele nu execută o hotărîre a Parlamentului, ci se află în situaţia de a decide el însuşi, la propunerea primului-ministru\". “În aceste condiţii, pot fi puse două probleme: de cîte ori are dreptul preşedintele să procedeze în acest mod şi dacă prim-ministrul este îndreptăţit să repete prima nominalizare”, se arată în motivare. În cazul în care dezacordul preşedintelui şi al prim-ministrului este ireductibil, aşa cum se prezintă situaţia în cauză de faţă, se creează un blocaj instituţional inadmisibil de natură să împiedice buna funcţionare a Guvernului. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că vrea să analizeze motivarea publicată de Curtea Constituţională în Monitorul Oficial în cazul Noricăi şi abia apoi va lua o decizie în ceea ce priveşte funcţia de ministru al Justiţiei.

Doi judecători constituţionali: Curtea poate permite perturbarea activităţii Guvernului

Judecătorii Curţii Constituţionale Tudorel Toader şi Zoltan Puscas au făcut opinii separate faţă de decizia Curţii privind conflictul constituţional de natură juridică dintre Guvern şi Preşedinţie, apreciind că CC nu poate perpetua blocarea activităţii guvernamentale privitoare la justiţie. Potrivit art. 146, litera e, din Constituţie, CC \"soluţionează conflictele juridice de natură constituţională\", Curtea fiind garantul supremaţiei legii fundamentale, potrivit articolului 142. Dispoziţiile articolelor citate sînt imperative şi nu îngăduie Curţii să se sustragă de la soluţionarea conflictului cu care este sesizată. Din această cauză, Curtea nu are dreptul să lase perpetuarea blocării activităţii guvernamentale privitoare la justiţie, sub cuvînt că articolul 85, alin. 2, din legea fundamentală nu prevede de cîte ori poate să ceară preşedintele premierului să facă o altă propunere şi nici obligaţia primului-ministru de a veni cu o altă propunere decît cea iniţială, notează cei doi judecători în opinia separată. Dimpotrivă, CC are obligaţia să soluţioneze conflictul şi să înlăture, prin soluţia dată blocajul instituţional. Pentru a preîntîmpina apariţia unui blocaj instituţional în procesul de legiferare, legiuitorul a prevăzut la articolul 77, alin. 2, din Constituţie, dreptul preşedintelui de a cere Parlamentului reexaminarea unei legi înainte de promulgare o singură dată. Astfel, judecătorii constituţionali Toader şi Puscas spun că CC apreciază că această soluţie are valoare constituţională de principiu în soluţionarea conflictelor juridice între două sau mai multe autorităţi publice care au atribuţii conjuncte în adoptarea unei măsuri prevăzute de Constituţie, principiu care are aplicare generală în cazuri similare: \"Aplicată la procesul de remaniere guvernamentală şi de numire a miniştrilor în caz de vacanţă a posturilor, această soluţie este de natură să elimine blocajul care s-ar genera prin eventualul refuz repetat al preşedintelui de a numi un ministru la propunerea primului-ministru\".