Curtea Constituţională turcă a respins cererea de dizolvare a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), aflat la putere, care era acuzat de activităţi antilaice, a anunţat, ieri, preşedintele Curţii, Hasim Kilic, după trei zile de deliberări. În schimb, Curtea a impus penalităţi financiare partidului, a spus Kilici. Verdictul Curţii, formată din 11 judecători, ar trebui să pună capăt mai multor luni de nesiguranţă politică, ce au afectat pieţele financiare turce pe fondul temerilor că partidul ales democratic pentru a forma Guvernul va fi închis. Partidul Justiţiei şi Dezvoltării era acuzat de activităţi care aduc atingere laicităţii şi a făcut obiectul unei proceduri de dizolvare iniţiate de procurorul Curţii de Casaţie. Procedura îl viza şi pe premierul Recep Tayyip Erdogan, precum şi pe preşedintele Abdullah Gul.

La putere din 2002, AKP este criticat de cercurile prolaice pentru că vrea legalizarea vălului islamic în universităţi, subiect foarte sensibil în această ţară majoritar musulmană, dar bazată pe o strictă laicitate. Dacă ar fi fost aprobată de Curtea Constituţională, procedura ar fi interzis unui număr de 71 de membri ai AKP, printre care preşedintele şi premierul, să facă politică timp de cinci ani. AKP, care considera iniţiativa drept “o lovitură de stat judiciară”, anunţase că a pus la punct diverse soluţii, printre care posibila formare a unui nou partid pentru primirea celor peste 300 deputaţi din AKP care ar deveni independenţi, în cazul dizolvării. Potrivit sondajelor, partidul care ar fi urmat astfel AKP-ului ar fi cîştigat alegerile şi, potrivit juriştilor, Erdogan ar fi putut reveni în Parlament ca deputat independent.

Tentativa de dizolvare a unui partid prin Curtea Constituţională nu este în niciun caz o noutate pentru Turcia, deşi s-a înregistrat totuşi o premieră - faptul că partidul în cauză se afla la guvernare. De la crearea sa, în 1963, Curtea Constituţională - a cărei principală funcţie este să controleze conformitatea legilor faţă de Constituţie - a pronunţat dizolvarea a nu mai puţin de 24 de partide, dintre care două au furnizat grosul membrilor AKP.