Începând de astăzi, Curtea Supremă a SUA analizează un dosar-cheie pentru reprezentarea minorităţilor rasiale la universitate, şi anume, un caz de discriminare pozitivă în Texas, stat în care o candidată albă se plânge că a fost respinsă din cauza culorii pielii. Cazul lui Abigail Fisher are toate şansele să stabilească jurisprudenţă în toate universităţile din SUA. În 2008, această studentă albă a candidat la universitatea publică din Texas, la Austin, în sudul SUA, dar accesul i-a fost refuzat. Tânăra a acuzat universitatea de discriminare pe baza culorii pielii, apreciind că este vorba despre o încălcare a drepturilor sale constituţionale. ”Am fost învăţată de când eram mică faptul că orice fel de discriminare este rea”, a subliniat aceasta într-un interviu postat pe YouTube.

Abigail Fisher nu făcea parte dintre cei mai buni 10% liceeni din stat, care sunt înscrişi în mod automat la universitatea publică şi care constituie majoritatea studenţilor. Dintre ceilalţi candidaţi, unii au fost acceptaţi pe baza preferinţei rasiale, în calitate de membri ai unor minorităţi subreprezentate, în pofida rezultatelor şcolare mai slabe decât ale sale, a argumentat tânăra în recursul depus la Curtea Supremă. Abigail Fisher, care până la urmă şi-a efectuat studiile în statul vecin, Louisiana şi a obţinut, anul acesta, o diplomă de analist financiar, a dus dosarul în faţa celei mai importante jurisdicţii din ţară, după ce a pierdut în faţa instanţelor inferioare. Este pentru prima dată când Curtea Supremă analizează această problemă, după o hotărâre pe care a pronunţat-o în 2003, potrivit căreia introducerea unor cote rasiale nu încalcă Constituţia.

La peste 60 de ani după ce a fost obligată de Înalta Curte să înscrie prima persoană de culoare la Facultatea sa de Drept, Universitatea din Texas îndeamnă această instanţă să nu revină asupra acestei hotărâri şi să confirme, aşa cum a afirmat în 1978 şi cum a reafirmat în 2003, că diversitatea rasială este un obiectiv legitim în cadrul educaţiei superioare. Statul Texas a obţinut o susţinere puternică, beneficiind de peste 70 de moţiuni din partea unor universităţi, organizaţii de apărare a drepturilor omului şi întreprinderi, plus ale Guvernului, care atestă impactul larg pe care îl va avea, cu siguranţă, hotărârea Înaltei Curţi, dincolo de cei 50.000 de studenţi ai Universităţii Texas. Începând din 2003, componenţa Înaltei Curţi s-a schimbat şi nu a înclinat niciodată atât de mult în favoarea conservatorilor, care se opun, în mod tradiţional, discriminării pozitive. În plus, judecătoarea progresistă Elena Kagan s-a recuzat, după ce a abordat problema în cursul precedentului său post, în serviciul Guvernului Obama, favorabil anumitor cote rasiale. Astfel, decizia va fi luată de către opt judecători, în loc de nouă. Înalta Curte va prezenta decizia pe care o va lua în 2013, după alegerile pezidenţiale, în contextul în care adversarul lui Barack Obama, republicanul Mitt Romney, a declarat că se opune introducerii unor cote în cadrul instituţiilor publice.