Curtea Supremă americană pare să încline către o limitare a puterii constituţionale a preşedintelui de a numi, prin decret, oficiali în domeniul justiţiei şi administraţiei federale. Cei nouă judecători de la cea mai înaltă instanţă din SUA, ei înşişi numiţi pe viaţă de către preşedinte, au studiat cazul a trei numiri prin decret efectuate de către preşedintele american, Barack Obama, la Biroul Naţional al Muncii (NRLB) la 4 ianuarie 2012, perioadă în care Senatul nu se afla în sesiune. Adversarii republicani ai lui Obama contestă validitatea acestor numiri. Ei acuză Casa Albă că a forţat şi a încălcat Constituţia, argumentând că aceste numiri prin decret sunt posibile doar în timpul vacanţei parlamentare, ceea ce nu era cazul la data respectivă. Inclusiv judecătorii progresişti par să încline către argumentele societăţii Noel Canning, care, nemulţumită de decizia NLRB, a contestat la tribunal legitimitatea acestor numiri. ”Este o problemă politică, nu una constituţională”, a declarat judecătorul progresist Stephen Breyer, apreciind că ”prevederile Constituţiei joacă în favoarea adversarilor Guvernului”.

Principala neînţelegere se referă la interpretarea Constituţiei, care stipulează că preşedintele este autorizat să numească persoane în posturi vacante atunci când Senatul nu este în sesiune. Judecătorul Elena Kagan, o fostă avocată a Guvernului Obama, a apreciat că este, într-adevăr, treaba Senatului să stabilească dacă se află în sesiune sau nu. Un avocat al Guvernului Obama, Donald Verrilli, a argumentat că ”o interpretare în favoarea republicanilor ar duce la repudierea legitimităţii a mii de numiri făcute începând din perioada Preşedinţiei lui George Washington”. ”Ce ar trebui să facem atunci când practica contrazice categoric Constituţia?”, a replicat judecătorul ultraconservator Antonin Scalia. La sfârşitul lui noiembrie, majoritatea democrată din Senat a privat opoziţia republicană de puterea aproape nelimitată de obstrucţie. Aliaţii democraţi ai preşedintelui Obama se plângeau de tendinţa cvasisistematică a republicanilor de a bloca numirile prezidenţiale, într-un context de coabitare legislativă. Curtea Supremă îşi va anunţa decizia asupra acestui caz până la sfârşitul lui iunie.

ÎNDEMN PREZIDENŢIAL Preşedintele Barack Obama a îndemnat, luni, Congresul de la Washington să dea o şansă diplomaţiei în dosarul nuclear iranian, în contextul în care parlamentarii americani ameninţă că vor vota noi sancţiuni împotriva Teheranului. ”Ceea ce vrem este să dăm o şansă diplomaţiei şi să dăm o şansă păcii. Ştiu că vorbesc nu doar în numele meu, ci şi al partenerilor din Grupul 5+1”, a declarat Barack Obama în cursul unei reuniuni bilaterale cu şeful Guvernului spaniol, Mariano Rajoy, desfăşurată în Biroul Oval. Grupul 5+1 (cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU plus Germania) a ajuns în noiembrie, la Geneva, la un acord interimar cu Iranul asupra programului nuclear al acestuia. Teheranul şi Washingtonul au anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, că el urmează să fie aplicat cu începere de pe 20 ianuarie. Acest acord, progres spectaculos după ani de blocaj, prevede că nu vor fi adoptate noi sancţiuni împotriva Iranului timp de şase luni, perioadă în care Republica Islamică a acceptat să suspende dezvoltarea controversatului său program nuclear, în încercarea de a se ajunge la un acord mai cuprinzător. Iranul este suspectat, în pofida dezminţirilor sale, că încearcă să se doteze cu arma atomică sub acoperirea programului nuclear civil.

”Este o ocazie pe care nu o putem rata”, a subliniat şeful administraţiei de la Washington, în timp ce un grup de senatori, atât republicani, cât şi democraţi, a depus un proiect de lege pentru pedepse suplimentare aplicate Teheranului din cauza programului său nuclear, dacă negocierile actuale eşuează. La jumătatea lunii decembrie, Casa Albă a avertizat că Barack Obama va face uz de dreptul său de veto la o astfel de lege. Situaţia l-ar putea fragiliza în faţa opiniei publice dacă tratativele cu Iranul se vor încheia printr-un eşec.