Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - GeoEcoMar a organizat ieri, la Constanţa, conferinţa de încheiere a proiectului de cooperare transfrontalieră România - Bulgaria 2007 - 2013 „Marinegeohazard - Elaborarea şi implementarea componentelor-cheie, de bază, ale unui sistem de avertizare în timp real pentru geohazarde marine de risc pentru zona de coastă româno-bulgară a Mării Negre”. Potrivit directorului general al GeoEcoMar, dr. ing. Gheorghe Oaie, în cadrul acestui proiect a fost realizat primul sistem comun de avertizare timpurie la producerea unor hazarde marine (cutremure submarine, alunecări submarine sau la o serie de erupţii de gaze în cantitate mare) cu risc pentru populaţie, infrastructurile şi ariile protejate amplasate de-a lungul zonei de coastă a României şi Bulgariei la Marea Neagră. În cadrul proiectului au fost realizate două Centre de monitorizare şi alarmare, la Constanţa (România) şi Varna (Bulgaria). „Sistemul „Marinegeohazard“ reprezintă un element important pentru protecţia populaţiei, a bunurilor şi, evident, a mediului, ţinând cont că de-a lungul zonei costiere româneşti sunt amplasate multe arii protejate, cea mai importantă fiind Delta Dunării”, a spus dr. ing. Oaie. El a precizat că sistemul este însă foarte important şi pentru cercetarea ştiinţifică, în general, pentru că generează o uriaşă cantitate de date, provenind atât din largul mării, de la balizele montate la aproape 100 km distanţă de coastă, cât şi de la toate sistemele amplasate de-a lungul ţărmului. „A avea date în timp real şi într-un flux continuu înseamnă enorm de mult pentru modelarea proceselor marine, indiferent de natura lor. Ne ajută să generăm previziuni pentru etapele următoare şi să ştim ce se întâmplă în contextul în care se produc evenimente marine, adică vremea se încălzeşte global sau nivelul mării creşte pe toată planeta”, a arătat directorul general al GeoEcoMar.

DATE ÎN FLUX CONTINUU Concret, echipamentele noi, de mare performanţă, achiziţionate în cadrul proiectului vor permite observaţii prin metode seismice, care îi vor ajuta pe specialişti să înţeleagă fenomene ce se petrec până la o adâncime de aproximativ 2.000 de metri, ceea ce înseamnă o creştere semnificativă a acurateţii investigaţiilor. La rândul său, reprezentantul Academiei Române, prof. dr. Nicolae Panin, a declarat că „prin realizarea acestui proiect am intrat într-o comunitate ştiinţifică şi foarte practică din toată lumea”. „Până acum nu au existat date în momente critice, întrucât pur şi simplu nu se putea ieşi cu navele pentru a se face măsurători”, a spus prof. dr. Panin. Un alt beneficiu important al acestui sistem este acela că, pentru prima dată, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) vor putea lua în calcul hazardele de tip marin, pe care până în momentul de faţă nu le monitorizau. „Până la iniţierea proiectului, datele şi informaţiile pe care le aveam erau inexistente. Acum, de când primim aceste date, am constatat că trăim într-o zonă cu riscuri naturale. Informaţiile primite sunt inestimabile ca valoare. Teroretic, după primirea semnalului codat privind activitatea seismică în Marea Neagră, viteza de reacţie este de câteva secunde. În schimb, dacă sursa care a generat mişcarea tectonică se află în partea de vest a zonei costiere a Georgiei, poate fi vorba de câteva minute bune”, a declarat adjunctul inspectorului-şef al Inspectoratului ISU Dobrogea, col. Tudor Tache.