„Dacă m-aş mai naşte o dată, mi-aş dori vremurile dinainte...”

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Casa de Cultură Constanţa Una dintre vârstnicele premiate de municipalitate

„Dacă m-aş mai naşte o dată, mi-aş dori vremurile dinainte...”

Social 12 Noiembrie 2013 / 00:00 404 accesări

Vârstnicii din România reprezintă una dintre categoriile sociale defavorizate! Cele mai multe pensii sunt mici şi, de cele mai multe ori, nu asigură cheltuielile zilnice, în condiţiile în care salariile scad şi preţurile cresc. Tocmai de aceea, Primăria Constanţa acordă lunar cadouri în bani vârstnicilor. Ieri, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanţa, într-un cadru festiv, 288 de vârstnici care au împlinit 80 de ani de viaţă şi alţi 88 de vârstnici care au împlinit 50 de ani de la căsătorie au primit câte 300 de lei şi câte o floare din partea municipalităţii. Ca de fiecare dată, la eveniment a fost prezent şi primarul Constanţei, Radu Mazăre, care este mereu alături de vârstnicii din municipiu să le transmită „La mulţi ani!”. „Mă încarcă pozitiv să fiu alături de dumneavoastră”, le-a transmis primarul. Printre cuplurile care au sărbătorit 50 de ani de la căsătorie s-au numărat şi Marin şi Maria Argeşanu. Când s-au cunoscut, ea avea 18, iar el - 21 de ani. Amândoi au originile în fostul sat Mircea, actual Olteni, ce aparţine de comuna Independenţa. S-au cunoscut la balurile care se organizau frecvent în acea perioadă. „Pe vremea aia nu era altă distracţie. Nu erau televizoare şi nu aveam alte metode de comunicare prin care să ne cunoaştem. În 1963 ne-am căsătorit şi în 1968 ne-am mutat în Constanţa. Am trecut prin bune şi prin rele. Avem doi copii care sunt mari şi doi nepoţei”, a povestit Maria Argeşanu. Banii daţi de municipalitate vor ajunge la nepoţei, cu atât mai mult cu cât vin sărbătorile. Ei recunosc că în viaţa de zi cu zi se descurcă foarte greu, pentru că au pensiile mici. Le era mai bine în vremurile apuse. După 23 de ani de muncă în comerţ, vârstnica are 400 de lei pensie, iar soţul ei, după 32 de ani de muncă (şofer), are 1.000 de lei. „Doar din pensie e greu să te descurci. Dacă m-aş mai naşte o dată, mi-aş dori să prind vremurile din tinereţe. Înainte stăteam de vorbă cu oamenii, ne înţelegeam, nu era ca acum, când totul este pe interes. Dacă era de mâncare şi un acoperiş deasupra capului, era de ajuns”, a mai spus femeia.



12