Criza refugiaților menține preocuparea europenilor la un nivel critic, mai ales că, în afară de cote obligatorii și sancțiuni impuse de Bruxelles, oamenii de rând nu văd o rezolvare, o încetinire măcar a ritmului în care musulmanii iau cu asalt bătrânul continent. Europa vrea o politică restrictivă în criza refugiaților, pentru că țări mici ca Austria nu pot face față unui număr nelimitat de imigranți, explică Laszlo Maracz, profesor la Universitatea de Studii Europene din Amsterdam, într-un interviu acordat jurnaliștilor de la Russia Today. Tensiunile sunt maxime la pasul Brenner dintre Austria și Italia, după anunțul făcut de oficialii de la Viena că vor îngrădi tocmai cea mai aglomerată rută dintre cele două țări, pentru a preveni pătrunderea refugiaților în Austria. Italia și Germania se opun planului austriac.

RT: Credeți că mai multe țări își vor închide frontierele?

Laszlo Maracz:În realitate, o serie de țări deja au instalat garduri la frontiere, pentru a controla avansul refugiaților, și acest lucru s-ar putea extinde pe viitor. Însă cel mai important lucru este dacă granițele externe ale UE, frontierele Schengen, vor fi protejate. Și vedem că după epuizarea Greciei a venit rândul Italiei, care dă semne de oboseală, devenind veriga slabă în Schengen. În consecință, Italia s-ar putea retrage din Schengen tocmai pentru că nu mai poate să își protejeze corespunzător frontierele.

RT: Cum credeți că a fost gândit acest Spațiu Schengen, teritoriu european de liberă circulație, încât acum să devină problematică protejarea sa?

LM:Nu știu. Tot ce pot să spun este că văd o serie de țări care au beneficiat de pe urma acestui trafic de persoane, cum ar fi Grecia sau Turcia, primind toți acei euro de la Berlin și Bruxelles de care aveau atâta nevoie pentru propriile economii. Și Italia a câștigat de pe urma refugiaților, anul trecut. Prin închiderea pasului Brenner de către austrieci, italienii își pierd businessul, trezindu-se că imigranții le rămân lor pe cap, în loc să plece mai departe spre nordul bogat.

RT: Totuși, nu putem vorbi despre o afacere în adevăratul sens al cuvântului, câtă vreme nu Grecia sau Italia i-au atras în mod deliberat pe imigranți, pentru a beneficia de pe urma trecerii lor spre Germania, de exemplu. Aceste țări s-au trezit pur și simplu asaltate de imigranți și a trebuit să le facă față cu mijloace proprii, înainte ca fondurile europene să le umple buzunarele.

LM:E adevărat, numai că Garda de Coastă italiană a funcționat mai degrabă ca salvamar pentru refugiații în pericol de înec în Mediterana decât ca forță de protecție a frontierelor europene.

RT: Ce urmează?

LM:Cred că cetățenii europeni vor o poliție restrictivă în materie de imigranți pentru că țările mici nu fac față unui număr nelimitat de refugiați. Este imposibil. Dacă țări în care nevoia de forță de muncă este mare, cum este Germania, vor refugiați, atunci ar trebui să și-i aducă din taberele de refugiați direct cu curse Lufthansa, nu să îi lase să tranziteze state cu grave probleme economice și să lase prăpăd în urma lor pe acolo. Nu cred că este corect să asistăm la acest val interminabil de imigranți care bântuie prin Europa, aducând cu ei insecuritate și sărăcie. Liderii de la Bruxelles vorbesc despre valoarea simbolică a pasului Brenner, despre valoarea simbolică a Spațiului Schengen, dar noi suntem sătui de aceste simboluri și vrem acțiuni concrete, vrem să ne convingem că liderii europeni sunt stăpâni pe situație și știu cum să rezolve criza refugiaților.