Mii de tibetani au sărbătorit, marţi, cea de-a 75-a aniversare a liderului lor spiritual în exil, Dalai Lama, ultim bastion împotriva politicii Chinei în Tibet, însă a cărui sănătate precară şi vârstă înaintată aduc în discuţie chestiunea arzătoare a succesiunii sale. Pe o ploaie torenţială, liderul budist s-a adresat mulţimii de circa 5.000 de credincioşi adunată în templul său de la McLeod Ganj, reşedinţa lui şi a Guvernului tibetan în exil, situat mai sus de oraşul Dharamsala, în nordul Indiei.

Fără a renunţa la eternul lui zâmbet, Dalai Lama s-a aşezat în centrul unei scene, în faţa publicului format din adulţi, elevi, dar şi turişti străini. “Când privesc aceste fotografii şi mă gândesc la drumul parcurs, am certitudinea că existenţa mea nu a fost în van”, şi-a început acesta discursul, privind portretele lui din diferite epoci. Într-un scurt discurs, a deplâns soarta tibetanilor din Tibet care nu sunt autorizaţi să sărbătorească aniversarea sa din cauza opresiunii chineze. Intervievat de presă, la Beijing, cu privire la această aniversare, Qin Gang, purtător de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, a răspuns: “Nu există decât două date importante de care îmi amintesc, prima este 28 martie 1951, ziua eliberării paşnice a Tibetului, a doua, 23 mai 1959, ziua în care Tibetul a aplicat reformele democratice şi un milion de şerbi tibetani au fost eliberaţi”.

Adulat de poporul său, un simbol în Occident, Dalai Lama, care a părăsit Tibetul în 1959, după eşecul revoltei anti-chineze, este detestat de regimul de la Beijing, care vede în el un separatist periculos. Laureatul premiului Nobel pentru pace din 1989, propăvăduitor al non-violenţei, Dalai Lama promovează o strategie conciliantă faţă de China, o cale de mijloc, recomandând o simplă autonomie culturală a Tibetului.