Danemarca a decis să se retragă din proiectul de supraveghere al NATO, în urma reducerilor de cheltuieli din domeniul apărării, o măsură criticată, ieri, de secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen. ”Regret această decizie”, a spus Rasmussen, fost premier danez care a fost numit la conducerea NATO în urmă cu un an. ”Retragerea Danemarcei din program transmite un semnal greşit forţelor noastre şi celorlalţi aliaţi”, a avertizat el, referindu-se la decizia Danemarcei de a se retrage din Sistemul de Supraveghere Terestră a Alianţei (AGS), care vizează să asigure supravegherea de la înălţimi mari a unor zone extinse şi din care face parte şi România. Sistemul constă în instalarea unui sistem radar de supraveghere terestră pe avioane fără pilot, astfel încât comandanţii de pe teren să cunoască zona dincolo de ceea ce se vede.

Guvernul minoritar danez şi toate partidele de opoziţie, cu excepţia unuia, au fost de acord, marţi, să reducă bugetul apărării cu 1,4 miliarde de coroane (190 de milioane de euro) în următorii patru ani. Partea Danemarcei în AGS era evaluată la circa 540 de milioane de coroane (circa 72,5 milioane de euro) - adică 3% din costul total al proiectului, a anunţat ministrul Apărării, Gitte Lillelund Bech. Companiile daneze au precizat ieri că se aşteaptă să piardă contracte cu NATO în valoare de 371 de milioane de coroane (50 de milioane de euro). ”Dacă nu faci parte din club, nici nu poţi să mănânci acolo”, a spus un oficial din Alianţă, sub acoperirea anonimatului.