Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a dispus, vineri, prelungirea delegării lui Daniel Morar în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru următoarele şase luni. Delegarea intră în vigoare de pe 13 august şi fusese anunţată ca posibilă de către procurorul general din 18 iulie în situaţia în care ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean nu venea cu altă numire. O zi mai târziu, Corlăţean declara că numirea procurorului şef al DNA trebuie făcută într-o perioadă de calm, de pace, iar în condiţiile în care vremurile sunt \"prea fierbinţi\", orice propunere avansată acum va produce scandal, va fi contestată. “Nu am dorit să fac propuneri pentru o poziţie importantă. Nu doresc să amestec justiţia cu turbulenţele politice. Trebuie să avem un climat de pace atunci când discutăm (propunerea de numire, n.r.). Orice vom face va fi scandal, va fi contestat\", a susţinut atunci Titus Corlăţean.

La nivelul conducerii Ministerului Public sunt şi alte funcţii vacante pentru care nu s-au făcut propuneri, iar pe 2 octombrie expiră şi mandatul Codruţei Kovesi care a deţinut două mandate succesive de trei ani ca procuror general al României. Din acest motiv, Corlăţean i-a invitat oficial pe toţi procurorii care îndeplinesc criteriile pentru a ocupa postul de procuror general şi şef al DNA să îşi depună candidatura în acest sens la minister, adăugând că au fost \"presiuni şi atacuri\" pentru a avansa propuneri dorite de Traian Băsescu.

Ministrul Justiţiei este cel care face propuneri pentru funcţiile de procuror general, procuror şef al DNA, pentru adjuncţi ai acestora, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urmând a-şi da avizul, după care preşedintele este cel care face numirile. Raportul Comisiei Europene (CE) privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare notează că \"viitoarele numiri în funcţie a noului procuror general şi a procurorului şef al DNA vor fi indicatori esenţiali privind caracterul durabil al reformei\".