Senatorii au adoptat luni, cu unanimitate de voturi, legea dării în plată, rezultatul final fiind de 119 voturi „pentru“ şi niciunul „împotrivă“. Actul normativ se află în faza reexaminării, Senatul fiind prima Cameră sesizată; decizia finală aparţine, însă, Camerei Deputaţilor. Senatorii au decis ca programul Prima Casă să rămână sub incidența legii, dar, pe de altă parte, au admis propunerea BNR privind introducerea unui plafon maxim de 150.000 euro pentru imobilele care vor fi luate în calcul la aplicarea legii. Ce-i drept, partea socială a legii îi vizează pe românii cu apartamente de 40.000 - 60.000 euro. Să dai în plată o vilă de 150.000 euro e o dedicație pentru „rechinii“ atât de huliți în dezbaterile din comisii. „Scopul nostru a fost să scoatem o lege corectă, nici de stânga, nici de dreapta, ci una care să fie aplicabilă cât mai repede, pentru că oamenii sunt disperați că băncile îi scot afară din casă. Legea nu e împotriva sistemului bancar, ci e menită să aducă un echilibru în raportul dintre bănci și clienți și să îi protejeze pe cei din urmă împotriva abuzurilor“, a declarat inițiatorul dării în plată, Daniel Zamfir, precizând că riscul trebuie împărțit între clienți și bancă (și atât; dacă Prima Casă dispare, deși e puțin probabil, riscul nu va mai fi pasat, prin garanția statului, și asupra restului contribuabililor) - „Cum clientul își asumă riscul dobânzii și fluctuațiile de curs, banca trebuie să-și asume riscul ipotecii. Nu putem elimina Prima Casă din schemă - beneficiarii săi sunt tot clienți ai băncilor. Ar fi o discriminare“. Potrivit analiștilor, primul efect al dării în plată va fi ieftinirea, chiar și cu 20%, a locuințelor; și, cum românii vor trebui să economisească mai mult până să poată aduce noile avansuri cerute de bancheri, chiria se va scumpi, în primă fază.