O fi trecut darea-n plată de ultima comisie, dar problema de fond rămâne - cum oare de-a trecut? Cine și-a vândut sufletul pentru ca democrația din România să funcționeze o dată în viață? Cam asta e întrebarea care-i roade pe bancheri. Și pe supraveghetorii lor de la BNR. În așteptarea votului final, atacul la adresa acestui act legislativ unic, care apără... blasfemie!... clienții băncilor, nu contenește. BNR vrea ca pragul maxim să fie de 150.000 euro, aducând ca argument valoarea-limită a depozitelor garantate (100.000 euro) și faptul că cele mai scumpe apartamente standard, vândute în București în anii de boom imobiliar, costau 133.000 euro. Desigur, mai sunt și case, dar cui îi pasă! Altă nemulțumire se leagă de Prima Casă. Puținii analiști independenți rămași în România notează însă că protejarea subvenției care este progamul de stat demonstrează că spiritul comunist trăiește bine-mersi în România.

LUPTĂ, LUPTĂ ȘI IAR LUPTĂ Banca Națională a României (BNR) nu mai contenește atacul asupra dării în plată, această mică insulă legislativă pe care democrația românească a reușit să funcționeze (o dată în viață!). Legea a trecut marți de Comisia juridică a Camerei Deputaților, iar acum așteaptă cuminte votul final, de săptămâna viitoare. Până atunci e timp suficient în care opozanții să o mai caftească un pic. La microfon urcă iarăși, din partea băncii centrale, duo-ul dinamic și improbabil Florin Georgescu & Liviu Voinea. Într-un material remis „Telegraf“ Constanța, cei doi intră în subiect via legislația europeană - „În România, ca și la nivel comunitar, se aplică un prag maxim de 100.000 euro pentru depozitele bancare garantate. În aceste condiții, introducerea unui plafon de 150.000 euro pentru imobilele care pot fi date în plată nu este discriminatorie (așa cum acuză inițiatorul legii, deputatul liberal Daniel Zamfir - n.r.), ci simetrică. În legislația românească există mai multe praguri (deducere personală pentru persoanele fizice cu venit lunar brut de 3.000 lei, cotă redusă de TVA, de 5%, pentru livrarea de locuințe mai ieftine de 450.000 lei etc). Aceste plafoane nu sunt discriminatorii; ele răspund unui scop social“. Oficialii băncii centrale notează că, dintre cei 470.000 de clienți cu credite imobiliare (conform datelor BNR de la 31 ianuarie 2016 - n.r.), circa 97.500 ar putea beneficia de darea-n plată plafonată, întrucât suma pe care trebuie să o ramburseze este mai mare decât valoarea actualizată a garanției. Pierderea totală ar fi de 8,2 miliarde lei; minus provizioane, gaura reală în buzunarul bancherilor, pentru cei 97.500 de clienți, ar fi de 2,8 miliarde lei.

CINE CÂȘTIGĂ CEL MAI MULT? Potrivit reprezentanților BNR, „cei cu împrumuturi mai mici de 675.000 lei (96,5% din total) „asigură“ 75% din impactul negativ. Ei ar câștiga, în medie, 65.000 lei“. În aceste condiții, Georgescu & Voinea spun că plafonul de 150.000 euro ar fi mai mult decât suficient - în perioada de boom imobiliar, cele mai scumpe apartamente standard din țară erau vândute în București cu circa 133.000 euro. Da, domnilor, dar mai sunt și case. Cu alea ce facem? Și, deși lobby-ul puternic al bancherilor, susținut și completat la nevoie de BNR, a scos Prima Casă de sub umbrela dării în plată, cei doi țin să reamintească faptul că ar fi dispărut, dacă nu se întâmpla asta. E adevărat. Dar asta nu înseamnă că ar fi fost de rău, ba din contră! Dispariția unei subvenții pentru bancheri, care ține-n viață 100% artificial piața imobiliară (și nu lasă prețurile să scadă), ar fi extrem de benefică.

RETROACTIVITATE ENERVANTĂ Trecând peste legea în sine, care-i enervează la culme pe bancheri, problema care rămâne (pentru ei, nu pentru noi) este retroactivitatea. De ce se aplică darea în plată creditelor deja existente? Răspunde analistul Florin Cîțu - „OUG 50 pentru sistemul bancar s-a aplicat tuturor contractelor de credit sau doar celor viitoare? Rata internă de finanțare a fost înlocuită cu Robor/Euribor în contractele în derulare sau doar celor noi? Clauzele abuzive au fost scoase din creditele noi sau din toate?“. Cât despre susținerea pe față a Primei Case, Cîțu notează doar că, „din păcate, ai noștri au fost educați în comunism, unde subvențiile erau motorul creșterii economice“ - „Și tot ei vin și ne cer să-i credem pe cuvânt că se ocupă ei și de macrostabilitate“. Și că tot veni vorba, banii din Prima Casă 2016 aproape că s-au epuizat, iar băncile cer deja suplimentarea plafonului de 1,6 miliarde lei. „Sunt curios dacă Guvernul va găsi bani pentru a ajuta băncile în continuare, că pentru salarii și indemnizații știm deja că nu sunt fonduri“, scrie, pe Facebook, avocatul Gheorghe Piperea. El remarcă și lamentația șefului BCR, Sergiu Manea, care consideră Prima Casă „un exemplu concret și corect de produs social“ și spune că darea în plată este anticonstituțională, motiv pentru care BCR o va contesta în justiție. Și Manea ar vrea ca legea să nu se aplice retroactiv. Ghinion.