Anii de după ieşirea la pensie ar trebui să fie liniştiţi şi lipsiţi de griji pentru bătrânii care au muncit o viaţă întreagă. Din păcate, în România, viaţa pensionarilor nu este nici pe departe liniştită sau lipsită de griji. Este şi cazul lui Ion Stuparu, de 83 de ani, din Cernavodă. La 48 de ani, bărbatul a venit din judeţul Ialomiţa. „Am muncit, din 1976 şi până în 1984, la Canal. După ce s-a terminat munca, am continuat să locuiesc în barăcile ridicate pentru muncitori, împreună cu soţia mea, Elena”, îşi începe povestea bătrânul. În 1986, când barăcile au început să fie dărâmate, Ion şi Elena s-au mutat în locuinţele de serviciu deţinute de societatea Antrepriza Nuclearmontaj Cernavodă (în prezent SC Nuclearmontaj SA), unde bărbatul era angajat. „În 1990 am ieşit la pensie. Pentru că pensia pe care mi-au dat-o era foarte mică (în prezent a ajuns la 390 de lei), fosta conducere a societăţii mi-a spus că mă lasă să stau în continuare în locuinţa de serviciu. Ca să mă mai ajute cu plata întreţinerii, mi-au dat de făcut lucrări de întreţinere a clădirilor şi curăţenie. Ne-a zis că nu ne dă nimeni afară”, îşi aminteşte Ion. Plata cuvenită pentru orele în care muncea ca îngrijitor era scăzută din chiria pe care cei doi bătrâni o aveau de plătit.

ORDIN DE EVACUARE. Din păcate, convenţia dintre bărbat şi fosta conducere a SC Nuclearmontaj SA s-a încheiat odată cu intrarea în insolvenţă a societăţii, în 2009. Cu această ocazie, noua conducere a dat în judecată toţi angajaţii (foştii angajaţi) care locuiesc în locuinţele de serviciu şi au datorii foarte mari la întreţinere. Din păcate, în această situaţie este şi familia Stuparu, care s-a trezit că trebuie să plătească, dintr-o pensie de 390 de lei, datorii de câteva mii de lei (zeci de milioane de lei vechi). „Eu, din pensia mea, nu am cum să plătesc. Mai mult, soţia mi-e bolnavă şi trebuie să am grijă şi de ea. De pe 27 iunie 2009 nu mai am nici lumină. Stau în întuneric. Noroc că mi-a adus o femeie care se mai îngrijeşte de soarta noastră o lampă”, povesteşte Ion. El a adăugat că, nu de puţine ori, a fost nevoit să se ducă la vecini să-i roage să îl lase să prăjească un ou sau să facă o cană cu ceai. „Când aveam curent era mai simplu, că aveam un reşou pe care îl foloseam când era nevoie”, spune Ion. Potrivit reprezentanţilor SC Nuclearmontaj SA, au fost daţi în judecată pentru recuperarea datoriilor aproximativ 15 locatari. „Din câte ştiu, există şi un ordin de evacuare a familiei Stuparu, dar încă nu a fost pus în aplicare”, au declarat reprezentanţii societăţii. Singurul lucru pe care cei doi bătrâni îl doresc este să-şi găsească o locuinţă în care să poată trăi liniştiţi. Din păcate, la copii nu mai pot apela, pentru că nu mai ştiu nimic de ei.