Datornicii judeţului

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Datornicii judeţului

La sfîrşitul lunii iunie, primii zece debitori constănţeni la bugetul general consolidat al statului aveau datorii totale în sumă de 114 milioane lei
Economie 29 August 2009 / 00:00 1191 accesări

Figurînd cu datorii de milioane de lei fiecare, mai mulţi contribuabili constănţeni care fac „cinste” în topul datornicilor la stat ar putea să rămînă fără imobilele aflate în patrimoniu, dacă activele acestora vor fi valorificate de Fisc. Conform datelor publicate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), primii zece debitori la bugetul general consolidat al statului aveau datorii totale în sumă de 114 milioane de lei la sfîrşitul lunii iunie. Cu aceşti bani s-ar putea cumpăra sau construi pentru oamenii fără posibilităţi materiale zeci de locuinţe sociale. În topul datornicilor, primele trei locuri sînt ocupate de companii unde statul este acţionar majoritar sau minoritar, în ordine, de: SC „IMUM” SA, care figurează cu restanţe la bugetul de stat de 19.978.657 de lei, SC „Ostrovit” SA, cu datorii de 17.792.721 lei şi CNM „Petromin” SA, cu datorii de 15.157.875 de lei. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Constanţa, SC „IMUM” SA şi CNM „Petromin” SA se află în executare silită pentru datoriile acumulate la bugetul statului, în timp ce societăţii „Ostrovit” SA i-a fost înlesnită eşalonarea la plată a restanţelor. La mică distanţă, pe locul patru, se situează, cu o datorie de 12.519.209 de lei, „Quixstar Logistic” SRL, în timp ce pe locul cinci, cu 12.486.853 de lei, se află „Multi Business“ S.R.L. Din top mai fac parte „Amea Production“ SRL (11.235.999 de lei), „Şantierul Naval Mangalia“ (10.427.493 de lei), „Autorom“ S.R.L (5.495.591de lei), „Plast Met You“ S.R.L. (4.836.805 de lei), „Panah“ S.R.L. (4.126.170 de lei).

Executarea silită, ultimul pas

Potrivit afirmaţiilor şefului Serviciului de Coordonare şi Monitorizare a Colectării Veniturilor din cadrul DGFP Constanţa, Luminiţa Crudu, pentru recuperarea datoriilor neachitate la termenul scadent la bugetul statului, legea prevede diverse modalităţi de executare silită a agenţilor economici rău-platnici. „Este vorba despre somaţii, popriri asupra disponibilităţilor băneşti din conturile bancare sau asupra veniturilor datorate debitorilor de către terţi, sechestre asigurătorii asupra unor bunuri mobile sau imobile ale debitorilor”, a declarat Luminiţa Crudu. În cazul înfiinţării sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor imobile (cum ar fi clădirile), un exemplar al procesului-verbal întocmit de organul de executare se comunică pentru înscriere Biroului de carte funciară. Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, ulterior, vor dobîndi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispoziţie care ar interveni după înscriere sînt lovite de nulitate absolută. Procesul-verbal de sechestru va cuprinde, între altele: menţiunea că în cazul în care, în 15 zile de la data încheierii procesului-verbal, debitorul nu-şi achită obligaţiile fiscale, se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate. În cazul în care creanţa fiscală nu este stinsă în 15 zile de la data încheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate, cu excepţia situaţiilor în care, potrivit legii, s-a dispus desfiinţarea sechestrului, suspendarea sau amînarea executării silite.



12