În viitorul foarte apropiat, Biroul de Credit va deţine informaţii şi despre abonaţii rău-platnici ai companiilor de telefonie mobilă, precum şi despre fiecare credit contractat. O rată neachitată în 30 de zile va rămîne în istoricul de credit timp de cinci ani. Durata şi valoarea întîrzierilor pot îngreuna obţinerea unui împrumut. Pentru mulţi români, Biroul de Credit este o sperietoare. Unii au fost speriaţi de funcţionarii bancari neştiutori sau rău-intenţionaţi care le-au spus că le-ar da un împrumut, dar nu îi lasă Biroul de Credit sau că, din cauza Biroului de Credit, nu pot să acorde respectivul credit. Fals. Biroul de Credit strînge datele de la bănci, instituţii financiare nebancare, companii de asigurări sau leasing şi le dă unui membru din sistem care le cere. Banca la care se solicită un împrumut primeşte de la Birou o fişă ce conţine doar coordonatele împrumuturilor neachitate, nu şi numele băncii care a dat acele informaţii. Biroul nu poate să sfătuiască băncile dacă să acorde sau nu un împrumut. În schimb, poate reda o imagine exactă a istoricului de credit al solicitantului.

Acţionare la compania “Biroul de Credit” SA sînt 27 de bănci comerciale. Ca parteneri, mai exact cei care difuzează date şi interoghează sînt 23 de bănci, 4 IFN (instituţii financiare nebancare), o societate de asigurări şi una de leasing. Numele lor sînt secrete, dar singurele coordonate pe care directorul Biroului de Credit, Şerban Epure, le poate dezvălui se referă la faptul că 23 de bănci care acoperă 97% din piaţa de retail difuzează informaţii negative (plăţi întîrziate cu peste 30 de zile) şi, dintre ele, opt bănci care acoperă o cotă de 26% din aceeaşi piaţă dau şi informaţii pozitive (doar că a fost contractat un credit). Difuzarea acestor informaţii îi va afecta pe cei care vor să păcălească băncile, sperînd că vor declara pe propria răspundere că nu mai au credite, întrucît informaţia este trimisă de cei opt chiar în momentul contractării creditului. Sigur, totul depinde de politica băncii şi de flerul ofiţerului de credit. Epure spune că băncile interoghează destul de des Biroul: "În medie, avem lunar aprox. 23.000 de cereri din partea băncilor. Din partea persoanelor fizice, care îşi consultă propria situaţie, avem aprox. 80 de solicitări pe zi. Pot spune că luna august, deşi este tradiţional o lună de concedii şi de activitate mai redusă, am avut cifra-record de peste 532.000 de consultări".

Restanţierii la telefonia mobilă apar la Biroul de Credit

Şerban Epure spune că are tratative cu cîţiva operatori de telefonie mobilă pentru includerea lor în lista participanţilor. Astfel, o factură de mobil uitată 31 de zile în sertar va figura în raportul de credit. Pînă la sfîrşitul acestui an, Biroul de Credit va încheia patru contracte de participare cu operatorii de telefonie mobilă. Semnarea contractului în această lună presupune ca, după încheierea etapelor tehnice, abia în decembrie să poată fi trimise la Birou primele informaţii despre rău-platnici. Pe viitor, Biroul va mai deţine informaţii şi despre facturile neachitate la timp la telefonul fix. În viziunea lui Epure, un Birou ideal ar fi unul care primeşte atît informaţii pozitive, cît şi negative, atît de la bănci, cît şi de la alte societăţi precum asigurări, IFN-uri, leasing, telefonie mobilă şi fixă, utilităţi. Dar multe dintre aceste înţelegeri sînt departe de a fi concretizate. Pe viitor se va putea întocmi şi un profil al bunului-platnic. Deocamdată, nu este posibil, întrucît rapoartele pozitive sînt primite doar de două luni, iar profilul negativ a fost făcut după o analiză efectuată pe raportările din ultimii doi ani.

Normele BNR, în continuă schimbare

Numărul restanţierilor a atras şi atenţia Băncii Naţionale a României. O raportare a informaţiilor pozitive şi negative la "Biroul de Credit" din partea tuturor băncilor ar putea aduce mai multă claritate în acordarea creditelor. Specialiştii spun că majoritatea băncilor intenţionează să trimită la “Biroul de Credit” şi informaţii pozitive, însă problema pe care o au acum este cea a adaptării sistemelor informatice pentru ca acestea să aibă capacitatea de raportare.

Reglementările prin care se modifică norma 10 a BNR privind limitarea riscului de credit pentru persoanele fizice se află în lucru la banca centrală. Reglementările nu au un termen precis pentru adoptare. Una dintre modificările propuse spre dezbatere prevedea ca la calculul ponderii ratei în venituri să se ţină seama nu doar de principal plus dobîndă, ci de toate celelalte costuri ale creditului. Deşi bancherii nu sînt de acord cu această prevedere, BNR o va introduce.