Statele Alabama şi Mississippi, din sudul SUA, au decretat şi ele stare de urgenţă având în vedere apropierea de coastele lor a mareei negre produse după explozia, la 20 aprilie, a unei platforme de foraj submarin, scufundate, două zile mai târziu, în Golful Mexic, la 70 kilometri de ţărmul american. Statele Louisiana, unde pata de petrol s-a apropiat de ţărm de joi seară şi Florida, unde este aşteptată azi, au decretat deja stare de urgenţă. Acest lucru le permite să primească ajutor din partea Guvernului federal. La rândul său, Guvernul american a decretat mareea neagră catastrofă naţională, ceea ce permite folosirea mijloacelor puse la dispoziţie de întreaga ţară.

Cu cei 800.000 de litri de petrol care se revarsă în fiecare zi din puţul forat sub platformă, catastrofa ar putea să o depăşească pe cea provocată de Exxon Valdez, în 1989, în largul coastelor Alaskăi, cea mai gravă din istoria americană. Suprafaţa petei de petrol este evaluată la peste 1.500 de kilometri pătraţi comparabilă cu aceea a unei aglomerări urbane de dimensiunile Londrei. Compania petrolieră British Petroleum (BP) va suporta preţul ecologizării întregii regiuni. 1.900 de muncitori au fost mobilizaţi şi 300 de nave şi aparate de zbor aruncă substanţe dispersante în Golful Mexic. Departamentul American de Justiţie a format o echipă care monitorizează felul în care BP gestionează criza. Potrivit analiştilor de la Oppenheimer & Co, New York, costul final al operaţiunilor ar putea depăşi opt miliarde de dolari, adica 3,5 miliarde de dolari pentru eforturile de curăţare şi 5 miliarde de dolari în daune.

Platforma Deep Water Horizon s-a scufundat pe 20 aprilie, în apropierea coastei americane, după o explozie şi un incendiu. 11 persoane sunt în continuare date dispărute.