David ar putea fi un băieţel ca oricare altul. L-am cunoscut într-o joi, întâmplător. Zâmbea, alături de părinţii săi şi emana o energie pură, curată. Însă, din păcate, soarta, şansa a făcut ca el să fie un băieţel foarte special, pentru care fiecare zi este o provocare, o depăşire a propriilor limite şi, în cele din urmă, o bătălie câştigată. Astfel, David este, în fapt, un erou. Şi, ca în poveştile româneşti, pentru a învinge răul, eroul are nevoie de ajutorul unor forţe supraumane, care îi definesc, în fapt, dimensiunea existenţei. În cazul său, forţele se numesc Gabriel şi Nadia, doi oameni supranaturali, care şi-au reorganizat complet vieţile şi care se bucură de fiecare clipă petrecută alături de David şi povestea sa cruntă, care în august împlineşte 8 ani: encefalopatie hipoxic ischemică, paralizie cerebrală. Pe scurt, pentru profani: tetrapareză spastică!
„David ne face viaţa frumoasă, căci fiecare zi este specială, este o provocare, este altfel. De când a intrat David în viaţa noastră, am reconştientizat importanţa tuturor lucrurilor şi reacţiilor mici: ce înseamnă un zâmbet, un hohot de râs, o mişcare a mâinii, a unui muşchi... Fiecare viaţă are în centrul ei un soare, iar al nostru este David. Nu vrem decât să îl ajutăm să devină cât mai sigur pe el şi mai aproape de normalitate”, spune Nadia, susţinându-l pe micuţ pentru a face câteva simulări de paşi. „Asta am făcut încă de la început: am vrut să-i ofer o viaţă cât mai apropiată de normalitate şi am făcut toate gesturile şi activităţile pe care le-aş face cu un copil normal. Cognitiv l-am recuperat foarte bine, acum spune cuvinte în română şi în engleză şi înţelege tot. Însă, pentru ca el să aibă un viitor avem nevoie de ajutor specializat. Şi l-am găsit, la o clinică din Spania, unde David are nevoie de măcar zece şedinţe de terapie pentru a nu ajunge la operaţia prin care i se taie tendoanele. Eu cred că se poate recupera şi altfel”, explică Nadia.
Povestea specială a lui David începe la 28 de săptămâni, când, la naştere, a luat nota 6. Cântărea 1.300 de grame. Doctorii nu i-au dat nicio şansă. Săptămână după săptămână, deşi previziunile erau negative şi toată lumea părea a-i fi împotrivă, David s-a încăpăţânat să trăiască şi să zâmbească. Au urmat ani grei, complicaţi, în care micul sufleţel a trăit ca într-o cuşcă, o închisoare ale cărei dimensiuni erau propriii neuroni, oase şi muşchi, care îi puneau viaţa în pericol în fiecare clipă. Era ca şi când propriul său corp îl trăda, cu fiecare respiraţie sau înghiţitură, întorcându-se împotriva sa de fiecare dată când trebuia să execute o mişcare sau un reflex automat.
Cu multă dragoste, dedicare, inventivitate, sacrificiu şi ascultarea instinctului de părinţi, Nadia şi Gabriel au reuşit să-l conducă pe David la un alt nivel şi acum au nevoie de sprijinul nostru, al tuturor, pentru a face alţi paşi necesari spre a-l smulge pe micuţ din ghearele cumplitei boli.
“Dumnezeu m-a ajutat să respir când eu nu puteam face asta, când inima mea ceda Dumnezeu mi-a întărit-o, orbeam iar El mi-a redat vederea. Acum mâinile şi picioarele mele sunt paralizate şi Dumnezeu mă îndeamnă să vă cer ajutorul. Fii şi tu unealta lui Dumnezeu!”.
Cont lei: RO86BPOS07207878987RON01
Cont euro: RO21BPOS07207878987EUR01
Titular: Irimescu Gabriel Florin (tata)
COD BANCA: 308075018
SWIFT: BPOSROBU
CONT ING: RO36INGB0000999906824504
Titular: Labunt Nadia Florina (mama)
CONT Banca Transilvania: RO91BTRL00701201S14298XX
Titular: Irimescu Gabriel Florin
Paypal: nadia_labuntz@yahoo.com
Pentru mai multe detalii, intraţi pehttps://sansapentrudavid.wordpress.com/sau pe https://ro-ro.facebook.com/Irimescu.David.Gabriel/.