Aşa cum spuneam şi ieri, scandalul diplomatic dintre Rusia şi România a fost pus în umbră, cel puţin pentru o zi, de tragedia cutremurătoare de la Maternitatea Giuleşti. Nu avem de unde să ştim dacă diplomatul român Gabriel Grecu este cu adevărat agent SIE sub acoperire, aşa cum pretind autorităţile ruseşti, dar chiar şi dacă lucrurile ar sta aşa, nu văd care este problema... Toate ambasadele lumii includ pe lista angajaţilor astfel de agenţi, indiferent ce însărcinări au aceştia din punct de vedere strict diplomatic. Nici Rusia, nici România nu fac excepţie de la această regulă! Însă, dacă vorbim despre regulile acestui \"joc\", nimeni nu este atât de naiv încât să-şi închipuie că nu mai există spion după încheierea Războiului Rece. Totul depinde azi doar de discreţia şi eficienţa unor asemenea personaje, ori de natura strategică secretă a informaţiilor pe care încearcă să le culeagă...

Se vede de la o poştă că FSB-ul, adică fostul KGB, ale cărui metode din ultimii ani s-au dovedit cât se poate de \"neortodoxe\", i-a înscenat ceva secretarului I al Ambasadei României de la Moscova! Nici măcar asta n-ar fi constituit o problemă dacă Rusia respecta regula discreţiei diplomatice care se obişnuieşte în asemenea cazuri. Dar FSB-ul a încălcat cutuma, transformând această înscenare într-o ştire ce a făcut înconjurul lumii, ceea ce reprezintă un gest ostentativ incalificabil. Presa autohtonă, ca şi cea internaţională, au speculat în fel şi chip un astfel de eveniment. Cel mai probabil pare să fie scenariul conform căruia Federaţia Rusă a vrut să dea un răspuns public, prin ricoşeu, Statelor Unite ale Americii, care reuşiseră, acum câtva timp, dacă mai ţineţi minte, capturarea celor 10 spion ruşi pe teritoriul american. România este cel mai fidel aliat al SUA din Sud-Estul Europei, aşa că \"mesajul\" şi-a atins scopul.

Singura chestiune spinoasă rămâne reacţia României, care a declarat persona non grata pe omologul diplomatului român de la Ambasada Rusă din Bucureşti, expulzându-l. Pare o \"simetrie\" exagerată şi la fel de ostentativă... Ştiut fiind că politica noastră externă intră în atribuţiile constituţionale de coordonare ale preşedintelui, sunt sigur că această hotărâre îi aparţine lui Băsescu, căci poartă amprenta obrăzniciei sale diplomatice, demonstrată de mai multe ori. Adevărata problemă este că raportul de forţe, la orice nivel, dintre Rusia şi România seamănă cu lupta biblică dintre David şi Goliat, pe care cred că acest gest sfidător l-a înfuriat şi mai mult decât până acum... Numai că Traian Băsescu nu este personaj biblic, ci preşedintele unei ţări aflată încă la cheremul, cel puţin economic, \"marelui frate\" de la răsărit! N-ar fi prima gafă de acest fel şi rămâne de văzut care vor fi consecinţele ei în planul relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări vecine, relaţii şi aşa tensionate.