Prima parte a şedinţei de ieri a Asociaţiei Comunelor din România, (ACoR) a fost dedidactă discuţiilor despre modificarea statutului Asociaţiei. Mai exact, s-a dezbătut componenţa Consiliului Director al Asociaţiei şi a echipei tehnice de conducere. La lucrările Adunării Generale a ACoR, găzduită, în această perioadă, de Pavilionul Expoziţional, participă peste 250 de primari de comune din toată ţara, precum şi reprezentanţi ai Corpului Profesional al Secretarilor Comunelor din România. “În momentul în care sîntem o structură asociativă, trebuie să existe în permanenţă o comunicare şi consultare între administraţia publică locală şi cea centrală. Este nevoie de oameni bine pregătiţi, tehnicieni, pentru a putea răspunde acelor consultări, pentru a veni cu amendamente în elaborarea actelor normative, după care se va conduce administraţa publică locală“, a declarat prim-vicepreşedintele ACoR, Mariana Gîju, primar al comunei Cumpăna. Ea a făcut referire la preşedintele executiv şi secretarul executiv, care sînt consideraţi tehnicieni, şi care ar trebui să nu aparţină niciunui partid politic. “Aceasta a fost o propunere, care însă nu poate fi realizată, pentru că aproape toţi primarii fac parte dintr-un partid politic. Pe de altă parte, Asociaţia nu este a primarilor, ci a comunelor“, a mai spus Gîju. “S-a pus această problemă pentru că a nu fi membru al vreunui partid garantează continuitatea dincolo de fricţiunile politice. Nu sînt funcţii similare Consiliului Director, ci în afara lor, cu statutul de personal executiv“, a spus, la rîndul său, preşedintele ACoR, Emil Drăghici, care a adăugat, referitor la relaţia dintre administraţia centrală şi cea locală, că “este ca relaţia dintr-un cuplu … totul depinde de frecare“. El a spus însă că primarii de comune sînt dezamăgiţi de relaţia cu administraţia publică centrală. “Cea mai mare dezamăgire a primarilor, viceprimarilor şi a secretarilor este aceea că, de 20 de ani, sîntem trataţi cu o anume parte a corpului de către guvernanţi, situată în zona de jos a corpului, într-un total dispreţ faţă de baza administraţiei publice. Baza administraţiei publice, fundaţia, trebuie să fie sănătoasă, armată bine, iar eu consider că noi sîntem fundaţia. Nu poţi pune acoperiş pe o fundaţie şubredă. Noi, care sîntem la baza relaţiei cu cetăţeanul, sîntem şubrezi din punctul de vedere al ignorării competenţelor pe care le avem şi a remunerării muncii în funcţie de responsabilitate“, a declarat Drăghici. El a dat ca exemplu un primar al unei comune cu 1.742 de locuitori, care primeşte un salariu mult mai mare decît al unui primar dintr-o comună cu peste 15.000 de locuitori, spunînd că ţinta acestor guvernanţi este să-i ţină “pe cei mulţi şi proşti într-un dispreţ total pentru a fi slugi în faţa mai marilor politici“. Primarul comunei Crucea, Gheorghe Frigioi, a declarat, la rîndul său, că problemele pe care primarii le întîmpină sînt foarte multe şi “nu am vrea să fim percepuţi ca un cor de bîrfitoare, pentru că nu ne-am întîlnit ca să ne plîngem sau să bîrfim, ci să găsim rezolvări“. “Vrem să facem primii paşi pentru ca cei care ne guvernează să ne asculte, să ne ia în considerare şi nu cum au făcut-o pînă acum, ci să ne rezolve problemele. Nu vrem o rezolvare a problemelor noastre, ci rezolvări ale problemelor comunelor pe care le reprezentăm. Nemulţumiri sînt foarte multe însă, în primul rînd, legislaţia nu este adaptată nevoilor şi cerinţelor comunităţilor locale“, a declarat Frigioi.