NEPERFORMANŢA, PROBLEMĂ PRESANTĂ Creditarea funcţionează în România, nu a stat o secundă pe loc, însă modelul de „bancă universală” devine tot mai necesar pentru economie, apreciază directorul general adjunct al Băncii Române pentru Dezvoltare (BRD), Petre Bunescu. „Soldul creditelor a scăzut cu 1 - 2%. Multe credite ajung la scadenţă, aşa că este firesc să se diminueze soldul. Totuşi, alte credite ies pe uşa din dos, adică devin neperformante. În locul lor ai nevoie de credite noi, care sunt accesate acum de firmele care au rezistat crizei. Multe companii mari îşi reînnoiesc acum liniile de finanţare. Pe de altă parte, o mare parte dintre creditele acordate în trecut întreprinderilor mici şi mijlocii a devenit neperformantă”, spune Bunescu, care subliniază nevoia de bănci universale, care au mai multe şanse să supravieţuiască în vreme de criză, tocmai pentru că pot atrage resurse din arii diverse. Oficialul BRD remarcă însă şi că băncile străine şi-au redus expunerile în România: „Era firesc. Creditarea şi afacerile s-au contractat, aşa că orice investitor de afară îşi retrage surplusul de lichidităţi. Oricum, expunerea băncilor străine rămâne importantă”.

DISCREPANŢE FIREŞTI Chiar şi aşa, comparaţiile dintre dobânzile de aici şi cele din zona euro sunt nepotrivite şi „nu ţin cont de diferenţele enorme dintre riscurile şi structurile celor două pieţe”, consideră Bunescu. „Se ridică tot timpul problema dobânzilor, că sunt mici, că sunt mari, că sunt potrivite, nepotrivite. Fiecare arată că în piaţa euro dobânzile sunt de 0,3 - 0,4%, în vreme ce aici sunt de 4%. E firesc să fie mai mari. Din moment ce BNR are o dobândă-cheie de 5,25%, iar Banca Centrală Europeană are doar 0,25%, e lesne de înţeles care sunt diferenţele”, explică directorul adjunct al BRD. Aceleaşi discrepanţe între România şi zona euro influenţează şi dobânzile oferite la depozite, care sunt legate strâns de posibilităţile de economisire ale cetăţenilor. „Bancherii au fost criticaţi că au început să dea dobânzi reale negative pentru sumele atrase. Ce-ar câştiga însă omul dacă ar ţine banii acasă? Riscul ar fi mai mare şi n-ar primi nici măcar acel 2 - 3 - 4% pe care îl oferă banca”, explică Bunescu. El crede că reluarea creşterii economice nu se va putea baza pe economisirea internă, ci tot pe bani din afară: „Deşi raportul credite/depozite este de 114%, circa 20% dintre depozite sunt blocate în rezervele minime obligatorii, constituite la BNR, ceea ce înseamnă că peste 30% dintre credite sunt finanţate în continuare din resurse externe”.