De ce este constituţională Legea unică de salarizare? Motivaţia Curţii Constituţionale (CCR) este aceea că \"se încearcă crearea unui sistem unitar de salarizare, prin eliminarea discrepanţelor mari existente în sistemul public de salarizare. Faptul că unii vor cunoaşte creşteri salariale, iar alţii stagnări din punctul de vedere al salariului brut încasat nu înseamnă că există o discriminare, ci faptul că se încearcă crearea unui sistem unitar de salarizare, prin eliminarea discrepanţelor mari existente în sistemul public de salarizare\", arată CCR, în motivarea deciziei din 4 noiembrie, când a declarat constituţională Legea salarizării unice. „Cu privire la posibila excludere de la plată a orelor suplimentare pentru anul 2010, Curtea urmează să reţină că pentru întreg personalul bugetar devin aplicabile prevederile titlului III - Timpul de muncă şi timpul de odihnă din Codul muncii. Prin urmare, orele suplimentare trebuie să fie plătite în cursul anului 2010. Curtea reţine că atât timp cât este în vigoare, Codul muncii trebuie respectat şi în mediul public, nu doar în cel privat, eventuale derogări în această materie neputându-se face, indiferent dacă partea interesată aparţine domeniului public sau privat”, susţin judecătorii CCR. În ceea ce priveşte procedura asumării legii de Guvern în faţa Parlamentului, CCR arată că Executivul poate recurge la angajarea răspunderii sale, indiferent de faza în care se află procedura legislativă. CCR a respins pe 4 noiembrie, cu majoritate de voturi, sesizarea liberalilor pe Legea salarizării unice, considerând că aceasta este constituţională în măsura în care anumite prevederi nu încalcă Legea fundamentală. CCR a decis, cu majoritate de voturi, că \"Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice este constituţională în măsura în care prevederile art. 41 alin. (2) lit. e) din lege, criticate prin obiecţia de neconstituţionalitate, nu se referă la cazurile în care Legea fundamentală admite în mod expres cumulul de funcţii\".