Educația copiilor este unul dintre cele mai importante și dificile roluri și în același timp provocări pentru părinții de azi. Relația copil-părinte are o influență majoră asupra dezvoltării tuturor aspectelor în evoluția copilului. Când este o relație optimă, abilitățile și comportamentele părinților au un impact pozitiv asupra stimei de sine a copiilor, asupra realizărilor școlare, asupra dezvoltării cognitive și asupra comportamentului.
Deși trăim într-o societate aflată în permanentă mișcare, afectată mai mult ca niciodată de “nu am timp”, studiile arată că părinții nu și-au luat rolul atât de serios ca în ultimii ani.
“În medie, părinții de azi petrec mai mult timp cu copiii lor decât părinții sau bunicii noștri. Ei sunt mai conștienți de amprenta lăsată de generațiile anterioare și fac eforturi să creeze un mediu de siguranță, preocupându-se de sănătatea emoțională a copilului în aceeași măsură ca de cea fizică. Dezvoltarea parentingului prin cărțile și cursurile care au explodat în ultimii ani și pe piața din România reușesc să ofere părinților o bază de cunoaștere și sfaturi psihologice utile pentru o educație pozitivă și echilibrată a copiilor. Întrebarea pe care tot mai mulţi colegi de breaslă ne-o punem este dacă această atenţie concentrată asupra copilului este într-adevăr cheia unei fericite relaţii relații copil-părinte, iar studiile internaţionale arată total contrariul”, afirmă psihoterapeutul Angela Nuţu, vicepreşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză.

“Cum să-mi fac copilul fericit” este un gând care preocupă toți părinții, dar cât timp își dedică ei pentru propria stare de bine?
În opinia psihologului Angela Nuţu, de cele mai multe ori părinții se simt egoiști atunci când se concentrează asupra lor, dar cercetările arată că exact acest lucru ar putea aduce schimbări favorabile în viața copiilor; şi asta pentru că starea de bine a copiilor este strâns legată de bunăstarea părinților.
Mai mult decât atât, un studiu realizat de specialiști în Finlanda a arătat cum bunăstarea psihică a unui părinte și iubirea de sine afectează în mod direct dezvoltarea copilului. Acest studiu face parte dintr-un amplu studiu finlandez numit “Pași către dezvoltarea sănătoasă și bunăstarea copiilor (STEPS)”. Grupul de studiu a inclus 120 de familii. Anxietatea socială și depresia socială a mamei și tatălui au fost evaluate în timpul sarcinii și la 18 luni după nașterea copilului. Interacțiunea triadică dintre mama, tata și copil a fost studiată într-un cadru de joc la Lausanne. Rezultatele au arătat că simptomele materne de depresie în timpul sarcinii si anxietatea socială au influențat în mod direct interacțiunea între membrii familiei și dezvoltarea psihică echilibrată a copilului. Eficacitatea tatălui în realizarea sarcinilor paterne a fost și ea asociată cu starea de bine a mamei. Constatările sugerează că bunăstarea psihică maternă și eficacitatea paternă în sprijinul emoțional sunt componente importante ale interacțiunii cu copilul.
“Pentru orice părinte, scopul prioritar este să insufle valori bune, să fie un model pozitiv și să exercite o atitudine parentală conștientă. Cheia este încrederea de sine și sentimentul de apartenență, senzația de siguranță, sprijin și iubire necondiționată în cadrul familiei care conturează un model în care părinții funcționează sănătos pentru a oferi bunăstarea copilului. Acești factori stimulează în final creșterea psihologică și biologică a copilului”, conchide psihoterapeutul Angela Nuţu, vicepreşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză.