ÎNCREDERE Având, deocamdată, o bază de plecare de peste 60%, obţinută atât la alegerile locale din luna iunie a anului trecut, cât şi la alegerile parlamentare din decembrie, co-preşedintele USL Crin Antonescu este convins că nu va rata la anul scaunul de preşedinte al României. În această idee, liderul PNL a declarat, joi seara, că se teme mai mult că va fi ales preşedintele ţării decât că nu va ajunge şef al statului. „A ajunge la Palatul Cotroceni într-o ţară ca România este o responsabilitate enormă, pentru este o zonă lipsită de orice factor coagulant. Este o ţară în care cei mai mulţi cetăţeni nu mai au încredere în ei înşişi, în ţara lor, nici în instituţii şi responsabilii acestora. Este o ţară care, din păcate, este uşor legată de mâini şi picioare, nu de alţii, ci de ea însăşi, chiar în peisajul internaţional. România este o ţară pusă în defensivă”, a afirmat Antonescu în contextul unui sondaj, pe care l-a catalogat „atipic”. Datele unui sondaj INSCOP, realizat în intervalul 21 - 28 februarie, relevă că preşedintele PNL, Crin Antonescu, ar câştiga alegerile prezidenţiale cu 59% dacă ar intra într-o competiţie cu preşedintele FC, Mihai-Răzvan Ungureanu, însă ar fi învins de liderul PSD, Victor Ponta, creditat cu 60% din voturi, într-o finală prezidenţială.

MANDAT DE PATRU ANI În ceea ce priveşte interimatul pe care l-a avut la Cotroceni, Antonescu a spus că ar face tot ceea ce a făcut în acea perioadă. „Poate că aş insista mai mult pe lângă alţii să facă altceva decât ce au făcut. Interimatul meu la Cotroceni nu este relevant pentru un mandat întreg, dar ca experienţă personală am văzut ce se poate uneori ascunde în spatele diplomaţiei sau principiilor”, a arătat preşedintele liberalilor. În altă ordine de idei, Antonescu a declarat că nu exclude ideea revenirii la mandatul prezidenţial de patru ani. Opţiunea se justifică, spune liderul PNL, doar pentru decuplarea alegerilor parlamentare cu cele prezidenţiale, iar şeful statului să fie delimitat, obligatoriu, de partide. Liderul PNL a mai precizat că încurajează varianta menţinerii unui regim parlamentar, însă cu atribuţii mult mai clare pentru preşedinte.