De ce Kovesi nu ar trebui numită în funcția de procuror-şef european

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Scrisoare trimisă de Tudorel Toader către Financial Times

De ce Kovesi nu ar trebui numită în funcția de procuror-şef european

Justiție 07 Martie 2019 / 16:39 1201 accesări

În condiţiile în care, în 28 februarie, Financial Times a publicat un editorial cu tilul "Femeia potrivită pentru a fi procuror-şef european", ministrul Justiției, Tudorel Toader, a transmis o scrisoare spre publicare în Financial Times în care arată că Laura Codruța Kovesi nu ar trebui numită în funcția de procuror - şef european. Ulterior, Tudorel Toader a declarat, pentru realitatea.net, că scrisoarea publicată în Financial Times este făcută în numele Guvernului României.

Sub titlul "Coerciţia în campania anticorupţie din România", Tudorel Toader prezintă motivele pentru care nu crede că fosta şefă DNA este potrivită pentru postul de procuror-şef european. "Nu am nimic personal împotriva Laurei Codruţa Kovesi, unul dintre cei trei candidaţi la postul de procuror-şef în nou creatul Birou al Procurorului European. Dar, din toate dovezile pe care le-am văzut - de la judecători, procurori şi alte surse credibile - ea nu ar trebui numită în această poziţie de importanţă vitală", scrie Toader, potrivit news.ro. El spune că revocarea lui Kovesi nu a fost determinată de faptul că DNA viza politicienii corupţi, ci pentru că DNA încălca legea, aşa cum a indicat şi Curtea Constituţională. "Strategia de investigare a doammnei Kovesi era bazată pe coerciţie. După plecarea doamnei Kovesi de la DNA, am descoperit că, timp de patru ani, cât ea a fost în funcţie, au fost deschise investigaţii împotriva a 3.420 de judecători şi procurori - aproape jumătate din numărul total. Aceste investigaţii au fost deschisa, dar dosarele nu au ajuns niciodată în instanţă. Au fost folosite pentru a constrânge sistemul judiciar", susţine ministrul Justiţiei. El argumentează că Secţia pentru investigarea magistraţilor a preluat 1.422 de dosare, în jur de 70% dintre acestea fiind autosesizări, nu rezulttul unei plângeri sau al unei suspiciuni. Toader susţine că cea mai mare parte a acestor dosare au rămas deschise şi după cel puţin doi ani şi , au fost iniţiate ca răspuns al decizii care au fost formulte împotriva dorinţei DNA.

Toader invocă şi reacţia preşedintele UNJR, Dana Garbovan, care a calificat drept "şocante" aceste informaţii. El mai spune că atunci că deschiderea dosarelor nu era suficientă, erau impuse interdicţii, astfel încât cei vizaţi să fie suspendaţi din funcţii şi astfel îndepărtaţi de dosarele în care DNA avea un interes. "Judecătorii au găsit în dosare de la DNA transcrieri şi înregistrări modificate, probe contrafăcute, denunţuri false şi probe ascunse în mod intenţionat. Aceaasta nu este justiţie. Biroul Procurorului European ar trebui să caute cu insistenţă vinovaţii, dar nu prin sacrificarea respectării drepturilor omului şi a procedurilor normale", scrie Tudorel Toader. Aceasta în condiţiile în care, în 28 februarie, Financial Times a publicat un editorial cu tilul "Femeia potrivită pentru a fi procuror-şef european".

Scrisoarea lui Tudorel Toader este publicată în aceiaşi zi în care Laura Codruţa Kovesi este citată la Secţia specială de investigare a magistraţilor, iar în Parlamentul European se decid paşii de urmat în numirea procurorului-şef european.



12