Adesea v-aţi pus această întrebare: de ce ne îngrăşăm? Deşi ţinem diete, copiem şi punem în practică reţete naturiste, bem multă apă, suntem extrem de atenţi la ce mâncăm, s-ar părea că organismul ne face în ciudă şi... ia în greutate. Răspunsuri standard la aceste întrebări nu există, din păcate. Iar pe cele tradiţionale le ştim deja. O nouă ipoteză vine, totuşi, să lămurească, într-o oarecare măsură, apele tulburi ale motivelor îngrăşatului. Aşadar, ne îngrăşăm pentru că mâncăm la ore nepotrivite, pentru că mâncăm fast-food, pentru că nu facem sport? Da, toate acestea şi încă ceva în plus. Potrivit site-ului revista de sănătate, se pare că nivelul din ce în ce mai ridicat de CO2, ca urmare a schimbărilor climatice, îi face pe oameni să ia în greutate, indiferent dacă au sau nu tendinţe de obezitate... „Se crede că oamenii predispuşi la obezitate continuă să ia în greutate pentru că fac puţină mişcare. Studiul nostru a demonstrat însă că şi persoanele slabe, fără astfel de predispoziţie în condiţiile creşterii aceleiaşi concentraţii de CO2, au luat în greutate chiar mai mult decât cele supraponderale“, a afirmat Lars-Georg Hersoug, unul dintre autorii studiului, cercetător la Centrul Medical Universitar din Copenhaga, Glostrup. După analizarea datelor cercetării efectuate printre mii de danezi, oamenii de ştiinţă au stabilit că toate persoanele investigate, indiferent de predispoziţia la îngrăşare, au luat deopotrivă în greutate în cei 22 de ani de observaţii. Cercetătorii danezi au colectat, de asemenea, şi date privind greutatea a aproximativ 20.000 de animale (pisici, câini, şoareci şi maimuţe) din mai multe laboratoare de cercetare din Europa, precum şi a sute de rozătoare din mediul rural şi urban din Statele Unite ale Americii. S-a dovedit că în perioada de studiu a animalelor, începând cu 2010, greutatea medie a acestora a crescut constant. „Este incredibil ca zeci de mii de vieţuitoare din opt specii diferite să ia în greutate, fiecare din motive proprii. Rezultatele studiului nostru relevă că există un factor de mediu unic - şi noi credem că este vorba de o creştere a nivelului de dioxid de carbon în atmosferă“, a explicat Lars-Georg Hersoug. De concentraţia de dioxid de carbon din aerul pe care îl respirăm depinde echilibrul acido-bazic din sânge, care influenţează cantitatea de orexină în corp, „hormonul energiei şi al apetitului“, potrivit cercetătorilor danezi. Cu toate acestea, potrivit oamenilor de ştiinţă, o persoană poate avea puterea de a face faţă acestor factori negativi prin aerisirea spaţiilor, exerciţii în aer liber şi un consum suficient de legume şi fructe, care să ajute la eliminarea dioxidului de carbon în exces şi la normalizarea acidităţii din sânge.