De ce nu centralizează Ministerul Sănătății infecțiile de spital?

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Sunt zeci de mii...

De ce nu centralizează Ministerul Sănătății infecțiile de spital?

Sănătate 30 Octombrie 2017 / 17:56 1708 accesări

Au trecut doi ani de la tragedia „Colectiv“, iar de atunci nu s-au schimbat prea multe. S-a spus că unii tineri au scăpat cu viață din cumplitul incendiu, însă au fost neputincioși în fața infecțiilor intraspitalicești; unele dintre ele rezistente la tratament. Medicii le raportează și acum, însă ministerul de resort nu le centralizează. În prezent, nu există o situaţia actualizată a infecţiilor cu care se confruntă spitalele româneşti, cea mai recentă fiind cea din 2015. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii (MS) au precizat, pentru Mediafax, că deocamdată nu s-a făcut o centralizare nici măcar a datelor colectate în 2016. Potrivit rapoartelor întocmite de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, în ultimii cinci ani, au fost înregistrate peste 57.000 de cazuri de infecţii intraspitaliceşti. Cele mai multe au fost înregistrate în Bucureşti - peste 12.000 de infecţii. Topul este completat de judeţele Iaşi - peste 9.000 de infecţii şi Cluj, cu peste 7.000 de infecţii. Secţiile de Anestezie şi Terapie Intensivă s-au confruntat cu cele mai multe infecţii nosocomiale, peste 13.500. Peste 12.000 de infecţii intraspitaliceşti au fost raportate la secţiile de chirurgie. Conform sursei citate, infecţiile nosocamiale s-au înmulţit de la an la an, fiind în creştere constantă, astfel că, dacă în 2010 au fost raportate 8.105 cazuri, în 2014, numărul lor a ajuns la peste 10.600, iar în 2015, la 12.310. În topul judeţelor cu cele mai multe astfel de infecţii este Bucureştiul, urmat de Cluj, Iaşi şi Timiş. În 2015, au fost verificate 367 de unităţi sanitare şi s-au aplicat 626 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 369 de amenzi în valoare totală de 340.900 de lei, trei decizii de suspendare a activităţii şi au fost emise 254 de avertismente. Datele au fost făcute publice în 2016, după ce Ministerul Sănătăţii a prezentat acest raport la interpelările a doi deputaţi. La scurt timp după noaptea din 30 octombrie 2015, mulţi părinţi ai căror copiii au decedat din cauza incendiului au acuzat medicii şi autoritățile de omor, după ce s-a aflat că infecţiile intraspitaliceşti au agravat starea victimelor cât timp au fost internaţi. A fost doar o chestiune de timp până ce toată opinia publică s-a concentrat pe modalitatea în care acestea au fost tratate şi pe condiţiile improprii din spitale. După ce apăruseră în spaţiul public informaţii potrivit cărora Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri ar avea o singură cadă în care sunt spălaţi pacienţii de la ATI sau că pereţii sunt plini de bacterii, conducerea unităţii spitaliceşti a recunoscut, la momentul respectiv, că trei dintre răniţii în Colectiv au murit din cauza infecţiilor nosocomiale. Întrebat dacă cei trei pacienţi puteau fi salvaţi în situaţia unui transfer rapid la clinici din străinătate, şeful ATI de la Spitalul de Arşi, Adrian Stănculea, a spus că acestea sunt supoziţii, adăugând că în cazul marilor arşi există riscul contaminării pentru că nu mai este protecţia dată de piele, iar în cazul celor răniţi în „Colectiv” exista şi infecţia de căi respiratorii, plămânii fiind afectaţi suplimentar.

În urma incendiului de la Clubul „Colectiv”, din 30 noiembrie 2015, 64 de tineri şi-au pierdut viaţa, unul s-a sinucis, iar alţi 146 au fost răniţi.



12