CU „NU” ÎN BRAŢE Creditarea populaţiei este riscantă acum, întrucât cererea de finanţare vine din partea românilor care au ajuns în situaţii disperate, spune preşedintele CEC Bank, Radu Gheţea. „Persistă nesiguranţa oamenilor faţă de locul de muncă. Ca bancă a statului, trebuie să ne uităm şi la ce vrea acţionarul. Strategia băncii este concentrarea pe firme, în special IMM, agricultură şi administraţii publice locale”, precizează Gheţea. În opinia sa, perioada următoare nu va aduce o schimbare dramatică a ponderii creditelor în valută contractate de companii. Totuşi, pe segmentul de retail, creditul în lei va continua să câştige teren, consideră Gheţea: „Sunt determinante noile reglementări ale băncii centrale, care restricţionează creditele de consum în valută”. Desigur, argumentul „cerere neeligibilă pentru credite” este cât se poate de subiectiv. Un raport recent al site-ului de Credit Scoring efin.ro a relevat că peste 65% dintre cei 31.000 de români care şi-au testat capacitatea de a lua un împrumut, în primele cinci luni ale anului, au obţinut un scor pozitiv. Altfel spus, băncile ar putea da acum cel puţin 20.000 de credite noi. Dar, după cum sublinia guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, „cine să ia un credit cu dobândă de 15%, în contextul unei temperări a inflaţiei?”. Pe de altă parte, bancherii se apără şi spun că, cel puţin în cazul companiilor, lipsa de transparenţă în bilanţurile fiananciar-contabile face imposibilă evaluarea pentru un împrumut.

PIAŢA CERE VALUTĂ Cum dobânda medie a unui credit în lei (10%) este şi de patru ori mai mare decât ce plătesc străinii, nu-i de mirare că lumea caută credite în valută, în ciuda riscurilor. „Oferta de împrumuturi în euro, dolari şi franci elveţieni este o cerinţă a pieţei, din cauza diferenţelor mari de cost faţă de creditele în monedă naţională. Nu favorizăm creditarea în valută, dar ecartul dintre lei şi euro, spre exemplu, este mare, iar unii clienţi nu pot suporta costul suplimentar”, spune preşedintele executiv al UniCredit Ţiriac, Răsvan Radu, adăugând că oportunităţile oferite de piaţă pentru creşterea creditării par mai mici în acest an decât în 2012. Evident, Radu aruncă o piatră şi în BNR, amintind că România are cea mai înaltă dobândă de referinţă din Uniunea Europeană, de 5,25% pe an, în vreme ce rata de referinţă a Băncii Centrale Europene este de numai 0,5% pe an. Totuşi, preşedintele UniCredit ţine să puncteze că „împrumuturile nu sunt oprite”: „Sunt bănci care nu mai pot credita şi atrag resurse, bănci care stau bine şi nu vor să se expună şi bănci care vor să crească”.