Sărbătorit în fiecare an în 20 iulie, Sfântul Ilie este unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament, considerat făcător de minuni, aducător de ploi şi ocrotitor al recoltelor. Legat de această sărbătoare există nenumărate superstiţii şi tradiţii păstrate din moşi-strămoşi. În multe zone din ţară, de Sf. Ilie se păstrează tradiţia recoltării mierii de albine, cunoscută sub numele de „retezatul stupilor”. Datina este împlinită de bărbaţi credincioşi, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. La masa festivă sunt invitaţi prieteni şi rude să deguste mierea şi să cinstească un păhărel de ţuică îndulcită cu miere nouă. Se spune că ritualul atrage prosperitate în casele apicultorilor şi le apără stupii de hoţi. Tot în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă, deoarece se crede că astfel ele vor aduce rod bogat în anul următor. În dimineaţa praznicului se culeg cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ferite de umezeală, dar se culege şi se sfinţeşte la biserică şi busuiocul. În trecut, după ce femeile duceau în această zi busuiocul la biserică pentru a fi sfințit, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice.

TRADIȚII PENTRU SPOR ȘI SĂNĂTATE

Gospodarii care respectă tradiția consumă de Sf. Ilie fructe proaspete, cu excepţia merelor văratice. Tradiţia spune că oricine respectă acest obicei va fi sănătos tot anul. În schimb, tot prin tradiţie, gospodarii nu trebuie să mănânce în această zi mere de vară nesfinţite, pentru a fi apăraţi de trăsnete. O altă datină spune că persoana care nu ţine seama de această tradiţie, pe lumea cealaltă, va avea parte numai de mere. În unele sate, există şi obiceiul ca femeile să ducă la biserică numai mere văratice pentru a fi binecuvântate. În acest caz, tradiţia transmisă din generaţie în generaţie spune că, pentru aceste femei, după moarte, merele sfinţite se vor transforma în mere de aur. După ce sfinţesc merele la biserică, credincioşii le dau copiilor, prietenilor, rudelor şi săracilor. Se crede că, respectând această tradiţie, merele dulci se păstrează mai bine şi devin mai gustoase. De Sf. Ilie, românii îşi aminteau şi de sufletele morţilor, în special de sufletele copiilor morţi. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să dea de pomană merele căzute. Astfel, se considera că morţii se veselesc. Se spune că de Sfântul Ilie este bine să nu se pornească la drum și să nu se lucreze, pentru a nu stârni mânia sfântului, care va reacționa cu trăsnete, ploaie sau grindină. Conform tradiției, dacă plouă de Sf. Ilie, ploaia nu va înceta timp de 20 de zile, iar dacă tună, alunele și merele vor fi viermănoase. Totodată, se spune că, atunci când tună pe 20 iulie, oamenii trebuie să își facă cruce, deoarece Dumnezeu i-a poruncit Sfântului Ilie să lovească în toate, numai în cruce nu.

FETELE BUNE DE MĂRITAT POT AFLA CUM VA ARĂTA URSITUL LOR

Se crede că fetele nemăritate trebuie să meargă în ajunul zilei de Sf. Ilie pe câmp și să se tăvălească prin cânepă dezbrăcate. Dacă în noaptea dinspre Sânt-Ilie visau cânepa verde era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi, iar dacă visau cânepa uscată se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni. Sfântul Ilie este şi ocrotitorul aviaţiei şi al forţelor aeriene române, pe 20 iulie sărbătorindu-se și Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene. Tot în această zi, începând din 1992, este serbată şi Ziua Energeticianului, Sfântul Prooroc Ilie fiind ocrotitorul spiritual al „soldaţilor luminii“, adică al celor care lucrează în centrale electrice, termocentrale, hidrocentrale sau reţele de distribuţie.