Sf. Gheorghe, pe care îl sărbătorim mâine, este unul dintre cei mai celebraţi din calendarul ortodox. Și la Constanța, această zi are o însemnătate deosebită, fiind și ziua în care Biserica „Sf. Gheorghe” (str. N. Iorga), pictată de Nicolae Tonitza, își serbează hramul. Cu acest prilej, mâine, începând cu ora 8.45, la acest așezământ, care împlinește 100 de ani de la punerea pietrei de temelie, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sf. Liturghie. Astăzi, de la 16.30, vor fi aduse, de la Biserica „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” din Piatra Neamț, moaștele Sf. Ioan Botezătorul, care vor rămâne spre închinare până mâine seară. 

CINE A FOST SF. GHEORGHE? ”Sf. Gheorghe este un sfânt militar, care s-a născut din părinți creștini. În anul 303, Dioclețian a început lupta împotriva creştinilor, iar el nu s-a ferit să-şi mărturisească credinţa, fapt pentru care a fost întemniţat şi torturat”, a precizat preotul-paroh al bisericii, Iulian Lucian Săftescu. Sfântul a fost ucis prin decapitare cu sabia, fiind înfăţişat în icoane călare pe un cal, atunci când străpunge cu suliţa balaurul.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI Sărbătoarea Sf. Gheorghe este denumită popular Sângiorz și are o importanţă deosebită în calendarul popular, fiind celebrată timp de trei zile, de pe 22 până pe 24 aprilie. În legendele populare, Sf. Gheorghe este străjerul timpului, dar și patron al păstorilor. Lui îi sunt încredinţate cheile vremii şi el poate închide şi deschide anotimpul cald. Ajunul (pe 22 aprilie) este denumit Sângiorzul vacilor sau Alesul, fiind o sărbătoare a ciobanilor, când se alege locul unde se va face stâna, iar oile se pregătesc pentru primul muls. Tot în ajunul sărbătorii, se spune că umblă strigoii. Oamenii stau toată noaptea treji pentru a fi vioi şi sănătoşi tot anul și se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul. De Sf. Gheorghe, pe 23 aprilie, se practică ritualuri de alungare a strigoilor, cum ar fi aprinderea de focuri sau cântatul din bucium.

Spiritele rele pot fi gonite cu usturoi, rug de măceşe, pelin, rostopască sau leuştean. Pentru a goni strigoii, punctele esenţiale ale casei care fac legătura cu exteriorul, pe unde ar putea intra aceştia, se ung cu usturoi, făcându-se semnul crucii. Oamenii trebuie să consume şi ei usturoi, cu care se ung pe corp, pe frunte, pe piept, în spate şi la încheieturi, pentru a fi protejaţi. De Sf. Gheorghe se impune scăldatul sau stropitul ritual al oamenilor, animalelor şi al obiectelor din gospodărie, pentru a le purifica şi a le asigura sănătatea. Se mai spune că cine doarme în această zi ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros. Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca ei să rodească bine. Dacă în prima zi a sărbătorii se poate lucra după prânz, a doua zi nu se lucrează deloc, pentru ca animalele sălbatice să nu atace vitele şi gospodăriile. A treia zi în care este serbat Sf. Gheorghe, 24 aprilie, denumită și Calul lui Sf. Gheorghe, este considerată extrem de importantă. Se serbează Calul Sfântului Gheorghe, deoarece cu ajutorul lui balaurul a putut fi ucis.