Printre altele, relațiile noastre au început să meargă prost atunci când cineva ne-a spus că iubirea de sine este egoistă, iar acest gând ni s-a întipărit adânc în subconștient. De atunci încolo, am început să ne simțim vinovați dacă ne iubeam pe noi înșine, am încetat să ne mai vedem ca prieteni ai propriului sine și am petrecut ore în șir judecându-ne că, probabil, egoismul nostru a fost sursa tuturor eșecurilor în dragoste. În realitate, specialiștii sunt de părere că lucrurile stau exact pe dos. Dacă stima de sine este scăzută, nu mai suntem mulțumiți de noi înșine, iar această nemulțumire poate fi extrapolată și în cadrul relațiilor noastre. “Mulți confundă iubirea de sine cu narcisismul, probabil pentru că ni s-a tot repetat că iubirea de sine este o formă de egoism, iar în dragoste este nevoie de altruism. În realitate, egoismul vine de la faptul că ținem într-o relație o persoană care are nevoie de iubire, când noi știm că nu ne putem iubi nici măcar pe noi înșine. Pentru a avea o relație sănătoasă, trebuie mai întâi să învățăm să ne (re)acceptăm pe noi înșine - cu bune și cu rele, să redevenim prietenii noștri care eram odinioară și să vorbim deschis cu partenerul despre această problemă a noastră. Nu este nimic rușinos”, afirmă Angela Nuțu,unul dintre cei mai cunoscuți traineri din România pe probleme de cuplu și vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză. În opinia specialistului, pentru a ne recăpăta stima de sine pierdută și pentru a învăța să ne iubim din nou pe noi înșine, putem urma 3 pași simpli:

Acceptare. “În primul rând, trebuie să ne dăm seama că, fiind ființe umane, avem atât puncte slabe, cât și puncte forte. Nu ne-am născut Dumnezeu, deci vom face întotdeauna greșeli. Ca toţi ceilalţi, vor fi întotdeauna lucruri în viaţa noastră de care să nu fim mândri. La un moment dat, în vieţile noastre, cu toţii ezităm şi eşuăm. Să acceptăm acest adevăr universal este primul nostru pas. Oferă-ţi pur și simplu permisiunea de a fi uman: să ne recunoaștem emoţiile - inclusiv frica, tristeţea sau anxietatea - duce la acceptare de sine. Respingerea lor duce, în schimb, la frustrare. Am putea practica meditația mindfulness (în care doar observi lucrurile din jur, fără a le judeca) pentru a construi această atitudine de acceptare”, afirmă psihoterapeutul Angela Nuțu.

Perfecţionismul. “În al doilea rând, trebuie să ştim că este un exerciţiu fără sens să încercăm să ne construim pe noi înşine ca persoane perfecte. Perfecţionismul nu reuşeşte niciodată. Nu ne iese pentru că nu se termină niciodată. Nu ne permite să ne bucurăm de… bucuria vreunei reuşite. Ştiați că perfecţionismul poate duce la amânare în luarea deciziilor, în mod curent? Aşadar trebuie să renunțăm la ideea de perfecționism și să ne îndreptăm spre lucruri realiste și realizabile. Un sfat simplu: Simplifică! Putem alege să facem mai puţine lucruri pentru a simți că le facem mai bine. Concentrează-te pe un singur lucru o dată și elimină multitasking-ul”, declară Angela Nuțu.

Autocompasiunea. “În cel de-al treilea rând, trebuie să învățăm să ne deschidem inima şi să ne permitem să fim binevoitori cu propriul nostru sine. Trebuie să învățăm să ne tratăm cu compasiune, deoarece această valoare înseamnă să fim binevoitori cu noi înșine în faţa situaţiilor dificile şi a eşecurilor personale. În fapt, autocompasiunea înseamnă să-ţi pese şi să te înțelegi pe tine și pe ceilalţi, să nu te judeci sau să te pedepseşti, nici să ascunzi, dar nici să fii deprimat când te confrunți cu emoţii neplăcute. Când vom îmbrățișa aceste 3 valori în viețile noastre, vom începe să realizăm că iubirea adevărată pornește de la iubirea de sine. Nu putem să iubim pe cineva dacă nici măcar pe noi nu reușim să ne iubim”, a explicat vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză.