Că nu avem o infrastructură rutieră bine pusă la punct știe toată lumea. Întrebarea care zace de multă vreme pe buzele tuturor este când se va putea circula în condiții normale pe autostrăzi, și nu numai. Și asta pentru că tot auzim despre Master Planuri de Transport care nu sunt realizate. Sau, cel puțin, nu în totalitate. Ce știm sigur este că, potrivit statisticilor, România se află pe ultimul loc între ţările din Europa de Est în ceea ce priveşte numărul de kilometri de autostradă la mia de kilometri pătraţi. Situaţia este cu atât mai tragi-comică cu cât, la aproape 30 de ani de la Revoluţie, mai-marii ţării încă se bazează pe proiectele concepute de fostul regim comunist. Potrivit datelor oficiale, România avea în exploatare, la 31 decembrie 2015, un număr de 733,941 kilometri de autostradă, din cei 3.200 de kilometri pe care dorea să-i construiască Nicolae Ceauşescu. Culmea este că, deși suntem incapabili să construim o rețea de autostrăzi, nu suntem în stare nici măcar să facem bine ceea ce ne propunem. Cel mai bun caz este cel al unui tronson al autostrăzii Orăştie - Sibiu, care s-a fisurat cu numai câteva zile înainte de inaugurare. De ce nu avem autostrăzi? La această întrebare au încercat să răspundă numeroși politicieni. Mulți au dat vina pe interesul scăzut pentru infrastructura rutieră al fostului ministru al Transporturilor Traian Băsescu, chiar şi după ce acesta a ajuns preşedintele ţării. Mărturie stau vorbele sale rostite în urmă cu câţiva ani la Neptun, la o conferinţă pe probleme de turism, când Băsescu a declarat: ”Infrastructura rutieră a României nu este prioritară”.

Subiectul a fost abordat și de actualul premier, Sorin Grindeanu, în cadrul unei conferințe organizate la Academia de Studii Economice. „Vom identifica soluții pentru a răspunde prin intermediul educației provocărilor cu care se confruntă România astăzi în zona modelelor și valorilor, a capitalului social, chiar și pe piața muncii. Auzim exprimate în spațiul public opinii dintre cele mai diverse despre cum ar trebui să arate țara noastră, viziuni complexe menite să construiască România autostrăzilor, România energetică sau România marilor investiții. E foarte corect și normal să ne dorim aceste lucruri, dar eu cred că pentru a ajunge acolo e imperios necesar ca mai întâi să construim cu adevărat România competentă, iar acest deziderat nu se poate atinge decât prin educație“, a afirmat Grindeanu. El a arătat că orice lucru care trebuie realizat fie în industrie, fie în economie sau turism necesită oameni bine pregătiți în acele domenii, care să dețină cunoștințe teoretice și competențe practice. „Pentru a construi o Românie competentă, avem însă nevoie de o viziune pe termen lung, până în 2030, la care să participe toate forțele societății“, a adăugat șeful Guvernului.