Peste 87% din cardurile de sănătate au fost distribuite deja populaţiei, un număr foarte mic dintre acestea s-au întors la casele de asigurări de sănătate, unele pentru că au fost refuzate de către asiguraţi, a declarat, ieri, preşedintele Casei Naţionale de Asiguări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea. ”Extrem de puţini oameni, la nivel naţional, respectiv o cifră de 0,0..., sunt cei care refuză cardurile de sănătate. Acceptăm refuzul pentru început, însă dacă vrem să avem un control al eficienţei fondurilor, trebuie să avem şi reguli pe care să le respectăm”, a spus Ciurchea. Preşedintele CNAS a arătat că pe cardul de sănătate nu sunt informaţii pe care pacientul nu doreşte să le treacă, iar datele personale nu sunt afectate, pentru că documentul nu conţine Codul Numeric Personal. Ciurchea a precizat că menţiunea pe card a acceptului pentru donarea de organe va fi făcută doar în urma unei declaraţii a pacientului, dată în faţa notarului. ”Cardul de sănătate nu conţine cifre dubioase, date pe care pacientul nu doreşte să le treacă. Cardul nu face altceva decât să confirme calitatea de asigurat sau de neasigurat şi este oarecum similar cardului de la bancă, pe care, atunci când nu-l alimentezi, îl ţii în portofel”, a spus Ciurchea, care a precizat că acest document nu are legătură cu religia unei persoane.

FUNCŢIONAREA CARDULUI DE SĂNĂTATE DE LA 1 IANUARIE 2015 ESTE VIABILĂ, ESTE O ŢINTĂ CARE VA FI ATINSĂ, DEŞI AU FOST FOARTE MULŢI SCEPTICI

Preşedintele CNAS a reamintit furnizorilor de servicii medicale că este necesar ca aceştia să-l utilizeze şi a precizat că se încearcă rezolvarea tuturor problemelor, pentru ca în momentul funcţionării sale efective să ştie cu ce se confruntă. Oficialul a mai spus că cititoarele de carduri pot fi cumpărate de pe piaţă, unde există o gamă largă de preţuri, menţionând că poate de la 1 ianuarie sau cel mai tâziu la 1 februarie va începe utilizarea lor. În ceea ce priveşte dosarul electronic, Ciurchea a spus că sunt aproximativ patru milioane dintre acestea funcţionale şi aproximativ 6.000 de medici care le utilizează. ”Se va vedea tot ce se întâmplă cu pacientul, pe unde a trecut, ce analize a făcut şi, probabil că atunci când ai acest dosar, nu mai poţi să faci în fiecare zi aceleaşi analize, ci se vor da alte investigaţii în completare”, a precizat preşedintele CNAS.

CMR NU SUSȚINE INFORMATIZAREA Trebuie menționat că reprezentanți ai Colegiului Medicilor din România (CMR) nu susțin cardul de sănătate și nici dosarul electronic pentru că acestea nu constituie o prioritate pentru actul medical. Președintele CMR, prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, a subliniat că în lume există doar două țări care au implementat dosarul electronic, iar cardul de sănătate nu face altceva decât să spună dacă persoana este asigurată sau nu. ”Cardul împiedică desfășurarea actului medical și birocratizează. Viitoarea carte de identitate va cuprinde și aceste elemente pe care le are cardul. Noi nu vom sabota, dar nu vom susține cardul și dosarul electronic. Vom susține toate acțiunile Ministerului Sănătății și ale CNAS, mai puțin aceste lucruri. Pe noi ne interesează actul profesional”, a spus șeful CMR.